Dezvoltarea infrastucturii turistice montane in Comuna Moieciu, Jud. Brasov

Comentarii CEM: Mai jos gasiti proiectul care ar fi urmat sa fie derulat in amontele Vaii Popii, din satul Moieciu de Sus. Din fericire acest proiect nu a obtinut nici o finantare. Pe buna dreptate. Dar nu acest aspect este relevant in prezentarea noastra, ci faptul ca aici se poate vedea, cum de fapt o initiativa a unor grupuri de interese in combinatie cu Primaria Moieciu si sub obeictivul foarte pompos declarat "Dezvoltarea infrastructurii turistice montane..", urmareste doar mecanizarea zonei montane in care traim. Prin mecanizare trebuie inteleasa investitia in echipament de transport pe cablu, indatorirea Comunei Moieciu pe zeci de ani, schimbarea intregului aspect al satului Moieciu de Sus, urbanizarea acestuia, sporirea traficului astfel oincat mersul pe jos sa devina imposibil, ..si totul fara nici o consultare a satenilor din Moieciu de Sus.
In descrierea proiectului multe avantaje par sa fie de parte celor active in turism din zona, dar acestea (avantajele) sunt doar la cei care vand ecipamentul de transport pe cablu sau la cei care opereaza aceste instalatii. Satul isi vinde astfel acestor societati, care administreaza astfel de echipamente, implicit linistea, peisajul, si forma de turism practicata pana acum.
Printr-o astfel de investitie satul si cei implicati in turism ar aprofunda si accentua oferat tipica pentru un turism industrial de masa. Parerea noastra este ca satul Moieciu de Sus nu se preteaza la asa ceva, ca o dezvoltare mai industrializata, decat cea care s-a derulat pana acum nu mai adduce beneficii zonei, ci doar in plus distrugere si indatorire pe termen lung. Simplu spus: nu avem nevoie de o astfel de dezvoltare turistica.
 
Uitati aici textul proiectului:
 
 

A. Piese scrise

Date generale:

1. denumirea obiectivului de investiţii;

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane in Comuna Moieciu, judeţul Braşov

2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Amplasamentul este situat in judetul Brasov, comuna Moieciu, intre Valea

Moieciul Cald si Varful Gorganului, conform Certificat de Urbanism nr. 424 din 11

noiembrie 2009.

Domeniul schiabil se amenajeaza pe un versant nordic al Muntelui Clabucet, sub

Varful Gorganul, intre altitudinile de 1130 si 1595 m, pe o pasune alpina.

Judeţul Brasov face parte din parte din regiunea de dezvoltare 7 – CENTRU.

3. titularul investiţiei;

Comuna Moieciu – Unitatea Administrativ-Teritoriala a Comunei Moieciu

– adresa: Moieciu, Str. Principala nr. 330A, Jud.Brasov

4. beneficiarul investiţiei;

Comuna Moieciu – Unitatea Administrativ-Teritoriala a Comunei Moieciu

– adresa: Moieciu, Str. Principala nr. 330A, Jud.Brasov

5. elaboratorul studiului.

FIP Consulting s.r.l. Bucuresti, - Proiectant general si consultant

Adresa: b-dul Unirii 70, 030836 Bucuresti,

Tel. 031.431.77.77, Fax: 031.431.77.77

Email/web: radu.andronic@fip.ro, www.fip.ro

Transcablu s.r.l. Brasov, - Proiectant specialitate instalatii transport pe cablu

Adresa: str. Iuliu Maniu 43 / 317, 500091 Brasov, jud.

Brasov,

tel. 0268 543 698, fax 0268 543 698,

Email/web: office@transcablu.ro, www.transcablu.ro

Informaţii generale privind proiectul

1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

Turismul in natură, practicat intr-o manieră durabilă, dă naştere unor activităţi variate

şi permite creşterea durabilităţii ambientale şi economice ale activităţilor turistice.

Avand in vedere faptul că 30% din suprafaţa Romaniei este ocupată de munţi, se

poate aprecia că turismul montan reprezintă o oportunitate pentru practicarea de

activităţi turistice pe toată durata anului.

Sporturile de iarnă sunt foarte la modă in Romania in ultimii ani. Aceasta a avut drept

rezultat dezvoltarea rapidă a facilităţilor de schi şi a altor sporturi de iarnă in multe

regiuni montane.

Situatia actuala la nivel national, in domeniul infrastructurii turistice montane

destinate practicarii sporturilor de iarna, si in special a schiului, este caracterizata de

urmatoarele elemente:

- numarul mic de statiuni montane dotate corespunzator, cu infrastructura

tehnica de ultima generatie pentru o mai bune deservire a turistilor

- potentialul natural slab valorificat, existand numeroase zone cu potential

turistic neexploatate corespunzator

- lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen lung

- servicii conexe de agrement si divertisment slab dezvoltate

- servicii oferite beneficiarilor directi de slaba calitate (ex: cozi la casele de

bilete, la accesul la instalatii de transport pe cablu, operatori diferiti pentru

aceleasi facilitati la nivelul aceleiasi statiuni – exemplu Sinaia)

- lipsa sau necorelarea unei infrastructuri publice necesare in functie de

dimensionarea statiunilor (drumuri de acces, spatii de parcare)

- Presiunea antropica, manifestata prin supraaglomerarea statiunilor existente,

datorata in special lipsei de alternative sau a accesului deficitar la alte facilitati

de realizare a sporturilor de iarna

- Lipsa unei viziuni de marketing turistic si a unei strategii de marketing,

manifestata prin lipsa orientarii catre turist si spre calitatea serviciilor oferite. In

acest sens, „succesul” si functionarea statiunilor de schi se realizeaza in

prezent doar printr-o pozitionare prin pretul redus comparat cu serviciile oferite

de statiuni similare din alte tari, bazandu-se pe principiul ca „uristii oricum nu

au unde sa mearga in alta parte”.

Prin lipsa unei concurente reale intre statiunile de schi din Romania si datorita lipsei

de orientare catre cresterea calitatii serviciilor turistice, cresterea raportului calitatepret

si valorificarea potentialului natural, se conduce la scaderea numarului de turisti

care aleg sejururi de lunga durata in tara, in favoarea sejururilor in tari cu traditie in

domeniu, precum Austria, Franta si Bulgaria.

La nivel national, in momentul de fata exista urmatoarele statiuni pentru practicarea

sporturilor de iarna:

Ski resort/City Judet Partia

Alt.

(m)

Dif.

nivel.

(m)

Lung.

(m)

gondola

(m)

skilift

(m)

chairlift

(m)

1 Azuga Prahova

Sorica 1540 560 2100 1800 543 0

Cazacu 400 0 370 0

Sorica South 1490 160 1000 0 760 0

La Stana 1490 154 910 0 900 0

2 Busteni Prahova Kalinderu 1260 280 1300 0 0 1070

3 Sinaia Prahova

Carp 611 2417 0 0 0

Summer Road 600 2970 1310 0 1675

Scandurar 180 400 0 400 0

Dorului Valley 210 1442 0 0 850

Sun Valley 210 1180 0 0 0

4 Predeal Brasov

Sub-Teleferic 350 1200 0 0 0

Clabucet 390 2100 0 489 1713

Cocos 394 2250 0 0 0

Clabucet Sosire 160 800 0 640 0

Clabucet

Varianta 160 790 0 0 0

5 Poiana Brasov Brasov

Sub-Teleferic 1690 640 2220 2140 0 0

Bradul 1115 80 465 0 455 0

Kanzel 1765 110 450 0 314 0

Lupului 1710 765 2860 0 0 0

Sulinar 1690 640 2500 0 0 0

Drumul Rosu 1690 640 4600 0 0 0

Ruia 1690 195 540 0 502 0

Stadion 1040 32 325 0 301 0

ICPAT 1326 170 495 0 492 0

6 Arieseni Alba Vartop 1 1340 200 1000 0 1000 0

7 Borsa Maramures Stiol 1380 500 2000 0 0 2000

8

Campulung

Moldovenesc Suceava

Runc 800 200 400 0 400 0

Rarau 1500 30 300 0 300 0

9 Carlibaba Suceava

Magura 1 1210 200 1008 0 1000 0

Magura 2 1350 140 540 0 400 0

10 Cavnic Maramures

Roata 1 1100 140 920 0 900 0

Roata 2 1290 100 1030 0 1000 0

Roata 3 1090 140 800 0 800 0

Roata 4 1300 380 1000 0 0 0

Roata 5 1280 330 2250 0 0 0

Icoana 1 si 2 1100 140 700 0 700 0

11 Straja Hunedoara

Platou

Constantinescu 1726 1741 0 952 0

Lupului 1610 519 0 905 0

Mutu 1697 1269 0 1260 0

Sf.Gheorghe 1343 700 0 650 0

Soarelui 1462 405 0 385 0

12 Durau Neamt Durau 835 35 375 0 300 0

13 Parang Hunedoara

Telescaun 1 1685 612 2460 0 0 2238

Telescaun 2 1685 103 367 0 367 0

Spre Saivane 1550 250 900 0 600 0

Poiana 1500 70 250 0 250 0

14 Paltinis Sibiu

Oncesti 241 1150 0 0 1025

Oncesti 2 450 0 410 0

15

Izvorul

Muresului Harghita Izvorul Muresului 620 0 360 0

16 Mogosa Maramures

Moski 1240 240 700 0 500 0

Mogosa 1240 525 2200 0 0 1500

17 Sovata Mures Alunis 1200 350 1100 0 0 1000

18 Suior Maramures Partia 1 970 300 1500 0 0 1324

19 Toplita Harghita

Magherus 860 130 460 0 400 0

Bradul 860 130 1000 0 0 0

20 Vatra Dornei Suceava

Parc 965 160 900 0 900 0

Dealul Negru 1250 400 3000 0 0 3000

21 Bran Brasov Zanoaga 1 si 2 1066 142 1440 0 624 0

In cifre, in prezent, situatia la nivel national se reprezinta astfel:

- doar 5,25 km de instalatie cablu telegondola instalata si functionala

- 21,5 km de instalatie de cablu teleschi instalata si functionala

- 17,39 km de instalatie de cablu telescaun instalata si functionala

- doar 71.1 km de partie existenta, amenajata

- doar 6,7 km de partie omologata FIS (Federatia Internationala de Ski),

reprezentata de 4 partii (Sorica Azuga, Kalinderu Busteni si Subteleferic si

Bradul din Poiana Brasov).

Pentru a intelege gradul de subdezvoltare a infrastructurii turistice montane in

Romania este suficient sa spunem ca o singura statiune din Bulgaria are partii

amenajate si dotate insumand intregul domeniu schiabil din Romania.

Avand in vedere situatia actuala la nivel national, Statiunea de schi Moieciu va avea

ca pricipale zone concurente domeniile schiabile:

a) Valea Prahovei – Predeal (7.1 km), Azuga (4.4 km), Busteni (1.3 km), Sinaia (8.4

km), Poiana Brasov (14.4 km)

b) Bran – domeniul schiabil existent Zanoaga si extinderea sa prin realizarea partiei

Clincea de 2.3 km.

In acest sens, Domeniul Schiabil Moieciu se va pozitiona ca alternativa principala a

zonei schiabile din Valea Prahovei si in special pentru Poiana Brasov, prin oferirea

acelorasi caracteristici naturale (altitudine domeniu schiabil, lungime partii de schi,

instalatii de transport pe cablu amenajate), dar si servicii turistice de calitate si

alternative de agrement si divertisement deosebite pentru turisti.

Situatia actuala la nivel local (Comuna Moieciu) este urmatoarea:

In prezent, in comuna Moieciu, mai exact in satul Moieciul de Jos, exista o

singura partie de schi omologata, Partia Cheile Gradistei, partie ce este deservita de

un teleschi monopost cu o capacitate de transport de 720 schiori pe ora.

De asemenea, in zona Moieciu schiul se mai practica in cateva zone – pe partii

neomologate, ce nu sunt dotate cu utilaje si echipamente corespunzatoare.

Cu

caracter informativ, prezentam in tabelul de mai jos caracteristicile principale ale

partiei de schi existente in comuna Moieciu, partie ce este deservita de o instalatie

de transport cu cablu de tip teleschi mono-post. Partia este de categorie usoara

(panta medie fiind de 16%) si se adreseaza in principal schiorilor incepatori si a celor

ce vor sa invete sa schieze.

PARTIA CARACTERISTICI

CAPACITATE

TELEFERIC

CAPACITATE

DE PRIMIRE

ZILNICA

Denumire Cat. Lungime Supraf. Optima Maxima

m ha sch./zi sch./zi

Cheile Grădiştei U 250 1.5 720 70 100

TOTAL EXISTENT 250 1.5 720 70 100

In ceea ce priveste Muntele Clabucet, reprezentand zona de amplasament a

viitorului domeniu schiabil Moieciu, situatia actuala este urmatoarea:

- Muntele Clabucet, aflat in proprietatea Comunei Moieciu are pasune si

padure, fiind neexploatate din punct de vedere al potentialului turistic montan.

- Altitudinea superioara este de 1595 m, fiind propice practicarii sporturilor de

iarna

- Orientarea versantului este nordica, cu posibilitatea amenajarii de partii atat

pe fata nordica, cat si pe orientare nord-vestica.

- Altitudinea la baza muntelui este de 1130-1150 m, fiind superioara multor

statiuni din tara unde exista amenajate deja partii de schi.

- Zona este accesibila prin infrastructura rutiera, urmand vechiul drum forestier

Moiecelul Cald, acum aflat in proprietatea Consiliului Local Moieciu.

- Potentialul de dezvoltare a infrastructurii turistice pe Muntele Clabucet este de

aproximativ 20 km de partie, astfel incat Domeniul schiabil Moieciu poate

deveni cel mai mare domeniul schiabil din Romania.

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Comuna Moieciu, prin

Primaria Moieciu, jud. Brasov, titular si beneficiar al acestei investitii, in baza

reglementarilor legale si a obligatiilor ce decurg din acestea.

2. descrierea investiţiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (in

cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea

promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

Studiul de prefezabilitate realizat este „Studiul integrat privind domeniul schiabil din

Carpatii romanesti”, realizat in Noiembrie 2003 de INCDT. In etapa a II-a a acestui

studiu, intitulata „ptimizarea si extinderea domeniului schiabil din Romania” Faza II

„odel de amanajare a domeniului schiabil in Carpatii Meridionali” a fost analizata

oportunitatea dezvoltarii unui domeniu schiabil in Comuna Moieciu. Au fost

identificate mai multe zone potentiale pretabile pentru dezvoltarea infrastructurii

turistice montane, precum si analiza dezvoltarii unitatilor de cazare aferente statiunii

de schi.

Studiul de prefezabilitate realizat de INCDT are insa urmatoarele puncte slabe:

- nu a identificat zonele optime pentru realizarea investitiilor

- are un caracter general, cu o orientare nationala

- a pus accent mai mult pe dezvoltarea statiunilor traditionale

- nu a tinut cont de statutul juridic al zonelor selectate.

- A fost elaborat in 2003 si s-a bazat pe indicatori statistici ce nu mai sunt

relevanti in prezent.

In acest sens, se impune necesitatatea ca investitia prezenta sa se bazeze pe Planul

de Investitii si Dezvoltare Durabila a comunei Moieciu, tinand cont de prevederile si

facilitatile legale aflate in vigoare.

Din analiza situatiei actuale prezentata la capitolul II.1 rezulta urmatoarele concluzii:

In zona comunei Moieciu exista o singura partie de schi deservita de un

mijloc de transport adecvat, partia Cheile Gradistei, de categorie usoara.

Desi zona prezinta un potential natural propice sporturilor de iarna, pana in

momentul de fata nu s-au realizat investitii in acest sens, respectiv investitii

care sa stimuleze dezvoltarea infrastructurii turistice montane din

imprejurimile comunei Moieciu.

Necesitatea promovării investiţiei

Comuna Moieciu, pe langa importanta turistica pe care o prezinta, are o veche

traditie pe linia schiului. „Se pare ca in satele din aceasta comuna, in care iernile sunt

lungi si zapezile abundente, nu a fost necesar ca obiceiul de a folosi schiul sa fie

importat. Aici, se intalneau odinioara copii care se deplasau la scoala pe schiurile

construite prin mijloace proprii, sau care, in timpul liber, se jucau pe ternurile din

imprejurimi”1.

Necesitatea realizarii investitiei in domeniul infrastructurii turistice montane in

Comuna Moieciu are doua componente: necesitatea realizarii unei astfel de investitii

la nivel national si necesitatea de dezvoltare locala.

1 M. Gheorghe, Unde sa schiem, Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1961

In ceea ce priveste necesitatea promovarii investitiei la nivel national, se

identifica urmatoarele aspecte:

- necesitatea valorificarii potentialului natural montan in scopul dezvoltarii

infrastructurii turistice de agrement

- necesitatea crearii unei alternative la domeniile schiabile existente, atat prin

investitia propriu-zisa cat si prin oferirea de servicii la un nivel calitativ superior

celui existent si crearea astfel a unei concurente reale la nivelul serviciilor

turistice montane de agrement.

- Necesitatea dezvoltarii infrastructurii in mediu rural montan

- Necesitatea cresterii numarului de kilometri de partie si de instalatie transport

pe cablu pentru turisti

- Necesitatea dezvoltarii durabile prin identificarea si valorificarea potentialului

natural in zonele montane.

In ceea ce priveste necesitatea promovarii investitiei datorita elementelor de la

nivel local, putem afirma urmatoarele elemente:

- necesitatea dezvoltarii la nivel local (Comuna Moieciu si zona omogena Bran-

Moieciu-Fundata) a infrastructurii de agrement si divertisment si diversificarea

serviciilor turistice care sa atraga in acest fel cresterea numarului de turisti si a

numarului de innoptari in zona.

- Necesitatea dezvoltarii durabile a zonei prin dezvoltarea unui nou sector

economic, de altfel unicul domeniu economic viabil pentru zona montana

Moieciu.

- Necesitatea atragerii de noi investitii in turism si agrement, posibila doar prin

demararea unor investitii in infrastructura de turism.

- Necesitatea pozitionarii Statiunii turistice Moieciu ca alternativa viabila

statiunilor existente, in ceea ce priveste infrastructura aferenta practicarii

sporturilor de iarna, in vederea asigurarii unei dezvoltari durabile.

In contextul actual de crestere a interesului pentru turismul montan,

amenajarea domeniului schiabil se contureaza ca o necesitate fireasca.

Oportunitatea promovării investiţiei

Primaria comunei Moieciu doreste amenajarea unui domeniu schiabil

modern, care sa fie compus din mai multe partii de schi si instalatii de transport cu

cablu. Implicit, se doreste cresterea gradului de atractivitate pentru turistii ce iubesc

vacantele montane, in special in perioada de iarna.

Cu exceptia partiei Cheile Gradistei si a unor mici partii de schi neomologate,

zona comunei Moieciu nu dispune de nici o partie de schi care sa fie dotata

corespunzator si omologata pentru practicarea schiului alpin.

Acest obiectiv se inscrie in cadrul Programului National de

Dezvoltare a Turismului SCHI IN ROMANIA, program de interes

national pentru dezvoltarea turismului cu componenta principala

“turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna”.

Programul a fost aprobat de Parlamentul Romaniei prin

Legea nr. 418 din 16.11.2006.

Scopul investitiei din proiectul de fata are rolul de a diversifica oferta hibernala a

zonei, in sensul de a oferi pe langa partiile mici de schi (neomologate) existente si

partii de ski de categorie medie si dificila, cu lungimi mai mari si care sa fie deservite

de instalatii moderne de transport cu cablu.

In mod implicit, oportunitatea promovarii acestei investitii rezulta din

urmatoarele efecte generate de aceasta, si anume:

· Cresterea atractivitatii si notorietatii Statiunii Turistice Moieciu

· Cresterea numarul locurilor de munca din localitate si din zonele invecinate,

· Cresterea incasarilor la bugetul local prin impozitele si taxele incasate din

activitatile legate de turism,

· Cresterea investitiilor private in zona, bazate in principal pe oferta turistica

de iarna a zonei, ducand la o dezvoltare turistica si economica a intregii

regiuni,

· Cresterea nivelului de trai al locuitorilor din zona.

· Atragerea surselor de finantare nerambursabila

· Dezvoltarea infrastructurii de interes public la nivel local

Scenariul tehnico-economic selectat

Dezvoltarea Domeniului Schiabil Moieciu va cuprinde realizarea si amenajarea in mai

multe etape a partiilor de schi si a instalatiilor de transport pe cablu aferente, pana la

valorificarea maxima a potentialului natural de dezvoltare al zonei schiabile.

Datorita resurselor financiare si materiale limitate la acest moment, se opteaza

pentru realizarea unei investitii medii fata de investitia generala ce poate fi realizata.

Domeniul Schiabil Moieciu – Muntele Clabucet, a fost evaluat ca avand un potential

de amenajare a aproximativ 20 de km de partie. Prin proiectul de fata se vor amenaja

3.02 km de partie, deserviti de 2 instalatii teleschi si o instalatie telescaun cu rol de

acces al turistilor la zona schiabila. Se doreste prin implementarea acestui proiect

crearea unui punct de plecare investitional pentru dezvoltarea ulterioara pana la

intreg potentialul existent, ca efect multiplicator, antrenant al investitiilor directe, fie

din surse proprii, fie prin investitii externe.

Avand in vedere planul de investitii al comunei Moieciu, precum si din concluziile

studiilor de teren, a temei de proiectare si a analizei realizate de inginerii specialisti,

s-a ajuns la concluzia selectarii unui scenariu tehnico-economic prin care sa se

atinga parametrii investitionali si economici doriti, astfel incat proiectul sa aiba ca

rezultat un domeniu schiabil modern si atractiv, care sa fie punctul de plecare pentru

dezvoltarea ulterioara a Domeniului schiabil Clabucet Moieciu.

Scenariul tehnico-economic selectat este alcatuit din 3 componente:

A. Amenajarea infrastructurii de agrement – partii si instalatii de transport pe

cablu

B. Amenajarea infrastructurii de acces catre Domeniul schiabil

C. Constructia unei cladiri cu functionalitate tehnica si pentru Punct Salvamont.

Pentru realizarea infrastructurii de agrement in Domeniul Schiabil se vor realiza

urmatoarele elemente:

- amenajarea a 5 partii de schi in zona pasunii Clabucet, avand punctul superior

in Varful Gorganului, la 1595 m, avand o lungime totala de 3.02 km.

- Constructia a 2 instalatii teleschi care sa deserveasca partiile de schi.

Accesul in zona Domeniului Schiabil Clabucet se va realiza prin:

- modernizare drum acces, prin asfaltarea conform Normativelor de Proiectare

a fostului drum forestier, de la limita intravilan Comuna Moieicu pana la cota

1130 m, unde exista o poiana, pe o lungime de 2 km.

- Constructia unei instalatii telescaun, care va face legatura intre poiana cota

1130 m si cota 1430 m, de unde va pleca una dintre instalatiile de telescaun.

Aceasta instalatie de telescaun va avea rol de transport turisti in zona

schiabila.

Pentru realizarea unei cladiri cu scop administrativ-tehnic se opteaza pentru

constructia unei cladiri din lemn, avand o suprafata de 80 mp, cu fundatie din beton,

care va adaposti activitatea echipei administrative si tehnice a Domeniului Schiabil,

precum si a echipei Salvamont.

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

(in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):

- scenarii propuse (minimum două);

- scenariul recomandat de către elaborator;

- avantajele scenariului recomandat;

A. Scenarii tehnico-economice pentru instalatiile de transport pe cablu in zona

schiabila (deservire partii)

Scenarii propuse

Pentru deservirea partiilor de schi se propun urmatoarele doua scenarii tehnicoeconomice:

1. deservirea de catre instalatii de tip telescaun fix, sau

2. deservirea de catre instalatii de tip teleschi.

Varianta nr. 1, deservire de catre instalatii de tip telescaun fix

Telescaunul fix este un teleferic monocablu cu mers uni-directional la care

vehiculele sunt sub forma de scaune de cate 2 sau 4 locuri, cuplate permanent la

cablul purtator-tractor.

Antrenarea/intinderea si comanda instalatiei se realizeaza din statia inferioara,

iar intoarcerea cablului purtator-tractor se realizeaza in statia superioara. Statia de

antrenare/intindere se compune din roata de antrenare montata pe axul de iesire al

reductorului, cuplaj, frana si motor electric de antrenare. Pe langa motorul electric

pentru antrenarea principala, instalatia este echipata si cu un motor diesel/hidraulic

pentru antrenarea de rezerva. Acest ansamblu de antrenare este montat pe o grinda

suport, grinda ce culiseaza in lungul axului instalatiei in asa fel incat sa mentina in

permanenta cablul purtator-tractor sub tensiune.

Statia de intoarcere se compune din roata de intoarcere, roata ce este montata

pe un picior suport metalic. Traseul uneste in linie dreapta cele doua statii, cablul

fiind sustinut de piloni metalici de constructie tubulara sau zabrelita, echipati cu

baterii de role avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc.

Viteza de transport a pasagerilor, atat in statii cat si in lungul liniei, este

constanta, respectiv de 2,5 m/s.

Debarcarea si imbarcarea pasagerilor se face din mers, la viteza de transport a

cablului purtator-tractor.

Varianta nr. 2, deservire de catre instalatii de tip teleschi

Teleschiul este tot un teleferic monocablu cu mers uni-directional, dar la care

vehiculele sunt sub forma de dispozitive de tractare bi- sau mono-post, cuplate

permanent la cablul purtator-tractor.

Antrenarea/intinderea si comanda instalatiei se realizeaza din statia inferioara

sau superioara, iar intoarcerea cablului purtator-tractor in statia opusa. Statia de

antrenare/intindere se compune din roata de antrenare cu diametrul de 2500 mm

montata pe axul de iesire al reductorului, cuplaj, frana si motor electric de antrenare.

Acest ansamlu este montat pe o grinda suport, grinda ce culiseaza in lungul axului

instalatiei in asa fel incat sa mentina in permanenta cablul purtator-tractor sub

tensiune.

Statia de intoarcere se compune din roata de intoarcere cu diametrul tot de

2500 mm, roata ce este montata pe un picior suport metalic. Traseul uneste in linie

dreapta cele doua statii, cablul fiind sustinut de piloni metalici de tip “T”, echipati cu

baterii de role avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc. Inaltimea la care

ruleaza cablul purtator-tractor este intre 3 si 7 m deasupra nivelului zapezii.

Scenariul recomandat

Pentru determinarea scenariului recomandat s-a recurs la analiza multicriteriala

realizata avand la baza aspecte tehnice, economice si de mediu, dupa cum urmeaza:

1. Costul de achizitie al instalatiei de transport cu cablu in raport cu

cerintele necesare pentru atingerea obiectivelor din proiectul de fata.

2. Capacitatea de transport a instalatiei in raport cu domeniul schiabil pe

care il deserveste.

3. Costurile de operare si de intretinere pentru fiecare tip de instalatie.

4. Confortul oferit la imbarcare, debarcare si in timpul transportului.

5. Impactul asupra mediului inconjurator prin suprafata de teren afectata

de constructiile statiilor.

6. Adresabilitatea fiecarui tip de instalatie (schiori incepatori, avansati).

Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate in tabelul urmator:

Cost de

achizitie

Capacitate

de

transport

Cost de

operare si

intretinere

Confort

oferit

turistilor

Impact

asupra

mediului

Adresabilitate

TOTAL

Pondere 15% 15% 15% 20% 15% 20% 100%

Telescaun 1 4 2 4 2 3 2.8

Teleschi 4 4 4 2 4 2 3.2

Punctaj

INSTALATIE DE

TRANSPORT CU

CABLU

Punctele acordate pentru fiecare criteriu in parte au fost de 4 pentru un punctaj

maxim si de 0 pentru un punctaj minim.

Punctele s-au acordat tinandu-se cont de caracteristicile particulare ale

amplasamentului in cauza.

Din evaluarea celor doua scenarii tehnico-economice avute in vedere la analiza

multicriteriala se observa ca scenariul recomandat, respectiv cel ce a obtinut

punctajul mai mare, consta in deservirea partiilor de schi de instalatii de transport cu

cablu de tip teleschi.

Avantajele scenariului recomandat constau in:

· La o aceasi capacitate de transport costul de achizitie este mult

mai redus;

· De asemenea, costul de operare si de intretinere la teleschiuri

este mult mai redus in cazul teleschiurilor;

· Multumita statiilor mult mai compacte, impactul asupra mediului

inconjurator este redus;

· Un alt avantaj il constituie faptul ca o instalatie de tip teleschi

poate functiona si in conditii de vant mai puternic, cand in mod normal

telescaunele se opresc.

B. Scenarii tehnico-economice pentru infrastructura de acces a turistilor

din Statiunea Moieciu la Domeniul Schiabil Clabucet (Cota 1430 m)

Scenarii propuse

Pentru accesul turistilor din zona localitatii Moieciu la Domeniul Schiabil realizat

pe pasunea Clabucet (cota 1430 m) se propun urmatoarele scenarii tehnicoeconomice:

1. realizare drum de acces de la limita intravilan comuna Moieciu pana

la Cota 1430 m

2. realizare drum de acces de la limita intravilan pe traseul drumului

Moiecelul Cald pana la cota 1130 m si apoi instalatie telescaun intre

cota 1130 m si 1430 m

. Varianta nr. 1, realizare drum acces pana la Cota 1430 m

Drumul de acces este un drum asfaltat, proiectat si realizat conform

prevederilor cuprinse in Normativul de Proiectare Drumuri comunale. Drumul de

acces va face legatura intre limita intravilan Comuna Moieciu, sat Moieciu de sus si

cota 1430 m, pe o lungime de aproximativ 3 km.

Drumul va urma traseul fostului drum forestier Moiecelul Cald si apoi va urca

prin Pasunea Clabucetul de Jos, apoi prin padure, pana la cota 1430, aflata in

Pasunea Clabucetul de Sus. In prezent, acest drum este folosit de animale si de

turmele de oi duse la pasunat in perioada de vara, cand este amenajata o stana in

poiana de la cota 1400. El este impracticabil oricarui mijloc de transport, fiind un

drum de pamant, rupt de torente si de izvoarele care nu sunt captate.

Pentru realizarea acestui drum se impun lucrari de regularizare si captare

torenti si izvoare, defrisari pentru asigurarea unei latimi corespunzatoare categoriei

de drum si avand in vedere potentialul flux de autovehicule, realizarea de pereti de

sustinere, realizarea de serpentine pentru a micsora pantele (unori se regasesc

pante de 15 grade, ele fiind foarte abrupte pentru traficul auto, mai ales in conditii de

trafic pe timp de iarna).

Drumul de acces prevazut in varianta 1 ar avea traseul desenat in poza

alaturata:

Varianta nr. 2, realizare drum de acces de la limita intravilan pe traseul

drumului Moiecelul Cald pana la cota 1130 m si apoi instalatie telescaun

intre cota 1130 m si 1430 m

Varianta a 2-a reprezinta un mix intre realizare drum acces pe traseul fostului

drum forestier si instalatie de acces telescaun. La fel ca la prima varianta tehnica, din

limita intravilanului comunei Moieciu se va amenaja un drum de acces asfaltat

conform NP, dar care sa urmareasca in intregime drumul forestier paralel cu cursul

raului Moiecelul Cald, pana la poiana cota 1130 m, de unde se va amenaja pentru

accesul turistilor la zona schiabila o instalatie telescaun.

Aceasta solutie este eficienta datorita valorificarii mai efificente a

caracteristicilor naturale, geologice si geografice. Totodata, lucrarile care se impun

sunt mai putin dificile, ele fiind reprezentate de lucrari de asfaltare a unui drum deja

existent, precum si lucrari de defrisare a unei portiuni de numai 650 m lungime, pe o

suprafata totala de 9750 m (sub 1 hectar). Lucrarile de instalare a retelei telescaun

vor fi realizate cu suport aerian (cu elicopterul) ceea ce va face ca lucrarile pentru

amenajarea de santier si constructii sa nu necesite defrisari suplimentare.

Telescaunul propus este un teleferic monocablu cu mers uni-directional la care

vehiculele sunt sub forma de scaune de doua locuri cuplate permanent la cablul

purtator-tractor. Acest telescaun este proiectat pentru realizarea accesului direct si

usor al turistilor de pe Valea Moieciului Cald pe pasunea alpina de sub Varful

Gorganului, unde se vor amenaja partiile de schi.

In acest sens, statia superioara va fi amplasata la altitudinea de 1435 m, in punctul

de plecare al teleschiului Clabucet si respectiv, in punctul de sosire al partiilor

Clabucet si Stana.

Statia inferioara se va amplasa pe Valea Moieciului Cald, la altitudinea de 1130 m, la

876 m pe directie vest de statia superioara.

Traseul va uni in linie dreapta cele doua statii.

Instalatia propusa este un telescaun fix cu vehicule de cate 2 locuri, cuplate

permanent la cablul purtator-tractor. Acesta este antrenat in statia amonte si intins in

statia inferioara. Pe traseu, cablul este sustinut pe piloni metalici echipati cu baterii

de role si scari de acces pentru personalul de intretinere.

Telescaunul propus va avea o capacitate de transport de 1200 persoane/ora.

Imbarcarea si debarcarea pasagerilor se face in timpul mersului la viteza nominala

de 2,50 m/s, pe peroane special amenajate.

Pentru micsorarea eventualelor costuri de constructie si montaj, se propune ca

echipementele achizitionate (instaltatie de telescaun) sa fie second-hand.

Traseul drumului de acces (cod culoare „rosu”) si instalatia telescaun (cod

culoare „alben”) sunt ilustrate in imaginea urmatoare:

Scenariul recomandat

Pentru determinarea scenariului recomandat s-a recurs la analiza multicriteriala

realizata avand la baza aspecte tehnice, economice si de mediu, dupa cum urmeaza:

1. Costul de realizare a investitiei, de achizitie al instalatiei de transport cu cablu

in raport cu cerintele necesare pentru atingerea obiectivelor din proiectul de fata.

2. Capacitatea de transport a instalatiei in raport cu domeniul schiabil pe care il

deserveste.

3. Costurile de operare si de intretinere pentru fiecare tip de instalatie.

4. Confortul oferit la imbarcare, debarcare si in timpul transportului.

5. Impactul asupra mediului inconjurator prin suprafata de teren afectata de

constructiile statiilor.

6. Adresabilitatea fiecarui tip de investitie fata de turisti.

Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate in tabelul urmator:

Cost de

achizitie

Capacitate

de

transport

Cost de

operare si

intretinere

Confort

oferit

turistilor

Impact

asupra

mediului

Adresabilitate

TOTAL

Pondere 20% 15% 20% 10% 25% 10% 100%

Drum

direct 1 2 2 4 1 4 2.0

Drum si

telescaun 4 4 4 2 4 2 3.6

Punctaj

INFRASTRUCTURA

DE ACCES

Punctele acordate pentru fiecare criteriu in parte au fost de 4 pentru un punctaj

maxim si de 0 pentru un punctaj minim.

Punctele s-au acordat tinandu-se cont de caracteristicile particulare ale

amplasamentului in cauza.

Din evaluarea celor doua scenarii tehnico-economice avute in vedere la analiza

multicriteriala se observa ca scenariul recomandat, respectiv cel ce a obtinut

punctajul mai mare, consta in realizarea accesului turistilor la zona schiabila prin

constructie drum si amenajare telescaun.

Avantajele scenariului recomandat constau in:

· Costul mult mai redus pentru realizarea investitiei; scenariul I ar

avea un cost de realizare de aproximativ 3 milioane de euro, datorita

dificultatii terenului, a diferentei de nivel si a altitudini la care se

realizeaza, precum si numeroarelor torente si izvoare ce trebuiesc

regularizate, in timp ce realizarea variantei constructive prevazute prin

scenariul II va avea un cost de realizare de aproximativ 1.5 milioane de

euro (echipamentele pentru telescaun se propune a fi achizitionate

second-hand).

· Costul de operare si intretinere pentru instalatia telescaun sunt

mai mici decat costurile de intretinere si reparatii pentru drumul ce ar fi

construit la o asemenea altitudine;

· Multumita lucrarilor de mai mica anvergura si prin adaptarea

lucrarilor optime la datele geografice, geotehnice si de teren, impactul

asupra mediului inconjurator este redus;

C. Scenarii tehnico-economice pentru structura drumului de acces

Pentru accesul turistilor din Statiunea Turistica Moieciu in zona schiabila

Clabucet va fi necesara modernizarea drumului de acces, prin realizarea lucrarilor de

asfaltare conform NP. Lungimea drumului de acces este de 2 km, latime partii

carosabile 5 m si zona de siguranta de 0.5 m de fiecare parte a drumului.

Materialele folosite la realizarea drumurilor aferente acestui proiect sunt agrementate

conform reglementărilor naţionale in vigoare, precum şi conform legislaţiei şi

standardelor naţionale armonizate cu legislaţia UE. Aceste materiale sunt in

concordanţă cu prevederile HG nr. 766/1997 şi ale Legii 10/1995 privind

obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.

Reabilitarea structurii rutiere propune modernizarea partii carosabile in tehnica I.B.U.

(imbracaminti bituminoase usoare), propunandu-se urmatoarele solutii constructive:

Varianta A

· 4 cm BA16 ( BAPC 16);

· 5 cm BAD25 ( BADPC 25);

· 15 cm PIATRA SPARTA ;

· 10 cm BALAST de reprofilare

· strat obtinut prin reprofilare si recompactare zestre existenta

Varianta B

· 4 cm BA16 ( BAPC 16);

· 5 cm BAD25 ( BADPC 25);

· 18 cm BALAST stabilizat cu lianti hidraulici;

· 10 cm BALAST de reprofilare

· strat obtinut prin reprofilare si recompactare zestre existenta.

Varianta tehnologica aleasa va fi varianta B, cu balast stabilizat cu lianti hidraulici, in

principal datorita costurilor de executie mai reduse cu 30% fata de costurile realizarii

primei variante constructive. In rest, solutiile tehnice sunt asemanatoare din punct de

vedere constructiv.

D. Scenarii tehnico-economice pentru constructie cladire administrativa

Pentru constructia centrului tehnic-administrativ se propun doua scenarii, astfel:

1. constructia unei cladiri avand o structura de lemn

2. constructia unei cladiri avand o structura din prefabricate (caramida/BCA)

Varianta 1.

Structura imobilului este din lemn, cu fundatii din beton armat. Peretii de exterior sunt

realizati din placi de OSB intre care este dispusa vata minerala 15 cm grosime,

pentru realizarea termoizolatiei. La interior acesti pereti sunt finisati cu lambriu din

lemn tratat ignifug, iar la exterior este propusa placare cu lemn tratat hidrofug si

ignifug. Peretii de compartimentare sunt din gipscarton dublu placati, pe structura

metalica. Sarpanta are structura din lemn tratat ignifug si invelitoarea propusa este

din tigla ceramica.

Varianta 2.

Structura imobilului este din prefabricate, cu fundatie din beton armat. Peretii de

exterior sunt realizati din caramizi termoizolante, avand o grosime de 20 cm. La

interior se va folosi un lambriu din lemn, tratat ignifug. La exterior, peretii vor fi finisati

prin tencuire si varuire.

- scenariul recomandat de către elaborator;

Pentru determinarea scenariului recomandat s-a recurs la analiza multicriteriala

realizata avand la baza aspecte tehnice, economice si de mediu, dupa cum urmeaza:

1. Costul de achizitie al constructiei cladirii in raport cu cerintele necesare pentru

atingerea obiectivelor din proiectul de fata.

2. Valoarea arhitectonica a constructiei si modul de integrare in peisajul local

3. Costurile de operare si de intretinere pentru fiecare tip de constructie.

4. Confortul oferit.

5. Impactul asupra mediului inconjurator prin suprafata de teren afectata de

constructii.

Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate in tabelul urmator:

Cost de

achizitie

Valoare

arhitectoni

ca

Viteza de

constructie

Confort

oferit

turistilor

Impact

asupra

mediului

TOTAL

Pondere 25% 15% 15% 20% 25% 100%

Lemn 4 4 4 3 4 3.8

Prefab. 2 2 2 4 2 2.4

Punctaj

CONSTRUCTIE

ADMINISTRATIE

Punctele acordate pentru fiecare criteriu in parte au fost de 4 pentru un punctaj

maxim si de 0 pentru un punctaj minim.

Punctele s-au acordat tinandu-se cont de caracteristicile particulare ale

constructiilor in cauza.

Din evaluarea celor doua scenarii tehnico-economice avute in vedere la analiza

multicriteriala se observa ca scenariul recomandat, respectiv cel ce a obtinut

punctajul mai mare, consta in construirea cladirii administrative folosind o structura

de lemn.

Avantajele scenariului recomandat constau in:

· Costul de constructie este mult mai scazut, avand in vedere

costul mai scazut al materialelor de constructie si pentru transport;

· Valoarea arhitectonica mai ridicata pentru cladirea cu structura

de lemn, intrucat este conforma cu arhitectura specifica zonei montane;

· Timpul de realizare al constructiei va fi mai redus;

· Impactul asupra mediului va fi mai redus prin constructia unei

cladiri cu structura de lemn, atat prin folosirea unor materiale mai

prietenoase cu mediul, cat si datorita afectarii mai reduse a mediului in

faza lucrarilor de constructie, astfel incat investitiile de refacere a

cadrului natural in urma interventiei vor fi mai reduse.

SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC ALES este alcatuit din:

a) doua instalatii teleschi

b) o instalatie telescaun pentru acces turisti

c) drum de acces, lungime 2 km, lc = 5 m,;

d) cladire administrativa, constructie din lemn.

Acestor obiective ale scenariului tehnico-economic li se vor alatura obiective de investitie

specifice dotarii zonei schiabile, cum ar fi: masina de batut zapada si sistem de bileterie

electronica.

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;

A. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica Domeniu schiabil.

Pentru amenajarea noului domeniu schiabil Moieciu, se propun cinci partii de

schi, dintre care doua de categorie medie si trei de categorie dificila.

Dispunerea pe categorii de dificultate este dupa cum urmeaza:

o 46% partii de categorie medie

o 54% partii de categorie dificila

Lungimea totala prevazuta a se realiza este de 3,02 km.

Partii de schi

Se propune amenajarea unui domeniu schiabil,

după cum urmează:

Domeniu schiabil Moieciu

amenajare

calitativă:

constă in dotarea

partiilor de schi cu

maşină de bătut

zăpada

amenajare

cantitativă:

constă in amenajarea de

partii de schi care sa fie

deservite de instalaţii de

transport cu cablu

Suprafata totala a partiilor va fi de 13,2 ha si in cea mai mare parte a ei se

situeaza in zona de pasune alpina, deci nu necesita lucrari de defrisare.

Partiile de schi proiectate se vor adresa in special schiorilor amatori de nivel

mediu si avansati, panta medie a acestora fiind de 32,2% = partii de categorie dificila.

Partia A1 „Stână” are punctul de plecare la altitudinea de 1595 m, langa statia

superioara a instalatiei de transport cu cablu ce o deserveste, Teleschiul Clabucet,

fiind una din cele doua partii deservita de aceasta instalatie. Traseul partiei se

desfasoara pe partea stanga a teleschiului, in sensul de coborare pe partie,

aproximativ paralel cu traseul acestuia, avand forma unui arc de cerc cu raza foarte

mare.

Lungimea partiei Stana este de 560 m, diferenta de nivel de 160 m, rezultand astfel o

panta medie de 29,8%, caracteristica partiilor de categorie medie.

De la statia superioara a teleschiului, traseul partiei porneste in directia vest, spre

partea stanga a linei de teleschi – in sensul de coborare – pe o lungime de 280 m,

pana la altitudinea de 1495 m. Aici urmeaza o curba larga spre dreapta prin care

traseul partiei se indreapta spre nord-vest pana cand ajunge la statia inferioara a

teleschiului.

Orientarea preponderenta a partiei este nord-vestica.

Pentru constructia partiei nu sunt necesare defrisari sau interventie cu buldozerul

pentru nivelarea terenului. Partia va folosi integral pasunea existenta, iar pe timpul

sezonului de schi va fi amenajata prin batatorirea zapezii si nivelare cu ajutorul

masinii de batut zapada.

Partia A2 „Clăbucet” este o partie destinata schiorilor avansati, avand panta medie

de peste 30%, respectiv 32,1%, caracteristica partiilor de categorie dificila.

Lungimea partiei este de 523 m, traseul acesteia desfasurandu-se paralel cu cel al

teleschiului ce o deserveste, pe partea dreapta a acestuia, in sensul de coborare.

Punctul de plecare al partiei este situat la altitudinea de 1595 m, langa statia

superioara a Teleschiului Clabucet.

Traseul partiei Clabucet este aproximativ rectiliniu, cu orientarea spre nord-vest si cu

punctul de sosire situat la altitudinea de 1435 m, langa statia inferioara a teleschiului

ce o deserveste.

Pentru constructia partiei nu sunt necesare defrisari sau interventie cu buldozerul

pentru nivelarea terenului. Partia va folosi integral pasunea existenta, iar pe timpul

sezonului de schi va fi amenajata prin batatorirea zapezii si nivelare cu ajutorul

masinii de batut zapada.

Partia B1 „Clăbucet” – aceasta este o continuare a partiei descrisa anterior, partia

A2, primii 500 de metri fiind practic comuni intre cele doua partii. Acesta este si

motivul pentru care s-a pastrat aceasi denumire de partie.

De la altitudinea de 1440 m, care este aproximativ si altitudinea statiei inferioare a

teleschiului Clabucet, traseul partiei vireaza spre dreapta printr-o curba de 90・・,

urmand o directie nord-estica pana cand ajunge la statia inferioara a Teleschiului

Gorganul, teleschi ce o deserveste in mod direct, la altitudinea de 1400 m.

Avand inclinarea medie de 24,1%, partia se adreseaza schiorilor medii, panta

acesteia fiind caracteristica partiilor de categorie medie.

Pentru constructia partiei nu sunt necesare defrisari sau interventie cu buldozerul

pentru nivelarea terenului. Partia se ingusteaza dupa altitudinea de 1440 m pentru

traversarea unei zone impadurite, urmand traseul unul drum de acces animale spre

stana de la 1400 m. Partia va folosi integral pasunea existenta, iar pe timpul

sezonului de schi va fi amenajata prin batatorirea zapezii si nivelare cu ajutorul

masinii de batut zapada.

Partia B2 „Teleschi” este partia cu cea mai mare panta de pe domeniul schiabi ce

se amenajeaza, fiind o partie de schi dificila, ce se adreseaza schiorilor avansati si

experti.

Traseul partiei se desfasoara rectiliniu, pe directie nord, paralel cu cel al teleschiului

ce o deserveste, Teleschiul Gorganul. Punctul de sosire al partiei este situat la

altitudinea de 1400 m, fiind in aceasi zona in care se afla sosirile de la partiile

Clabucet si Gorganul, respectiv statia de plecare a teleschiului Gorganul.

Lungimea partiei Teleschi este de 502 m, avand panta medie de 42,2%!

Retragerea schiorilor de pe partia Teleschi, ca de altfel si de pe partiile Gorganul si

Clabucet B1 catre statia superioara a Telescaunului Moieciu se va putea face cu

Teleschiul Gorganul si apoi prin coborare pe una din cele doua partii deservite de

Teleschiul Clabucet, respectiv Stana sau Clabucet A2.

Pentru constructia partiei nu sunt necesare defrisari sau interventie cu buldozerul

pentru nivelarea terenului. Partia va folosi integral pasunea existenta, iar pe timpul

sezonului de schi va fi amenajata prin batatorirea zapezii si nivelare cu ajutorul

masinii de batut zapada.

Partia B3 „Gorganul” este o partie de schi dificila, situata in extremitatea estica a

domeniului schiabil Moieciu, fiind cea de-a treia partie deservita de teleschiul

Gorganul.

Lungimea partiei este de 602 m, iar panta medie a ei este de 34,2%.

Punctul de plecare al partiei este comun cu cel al partiei Teleschi, traseul acesteia

desfasurandu-se pe directia nord-est pe o lungime de circa 290 m, dupa care, printro

curba larga spre stanga, traseul partiei capata orientare nord-vestica, indreptanduse

spre statia inferioara a teleschiului Gorganul, aflata la altitudinea de 1400 m.

Sosirea partiei este comuna cu cea a partiei Teleschi.

Pentru constructia partiei nu sunt necesare defrisari sau interventie cu buldozerul

pentru nivelarea terenului. Partia se ingusteaza dupa altitudinea de 1450 m pentru

traversarea unei zone impadurite, urmand traseul unul drum de acces animale spre

stana de la 1400 m. Partia va folosi integral pasunea existenta, iar pe timpul

sezonului de schi va fi amenajata prin batatorirea zapezii si nivelare cu ajutorul

masinii de batut zapada.

Partiile de schi prevazute in lucrarea de fata vor fi dotate cu marcaje, semne

conventionale si plase de protectie conform H.G. 263/2001 in vederea omologarii lor

de catre Ministerul Turismului.

In tabelul nr.1 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale partiilor de schi propuse

spre amenajare.

Instalaţii de transport cu cablu

Tinand cont de caracteristicile terenului si de capacitatile de primire ale

partiilor de schi deservite, se recomanda urmatoarele tipuri de teleferice:

Stană / medie

Clăbucet / dificilă

Pentru deservirea partiilor de schi Stână si Clăbucet, s-a ales o instalatie

moderna de tip teleschi cu vehicule sub forma de dispozitive de tractare bi-post, a

carui capacitate de transport de 1.200 de persoane pe ora este corelata cu

capacitatea de primire a celor doua partii de schi deservite.

Teleschi Clăbucet – TK2 este un teleferic monocablu cu mers uni-directional la care

vehiculele sunt sub forma de dispozitive de tractare bi-post cuplate permanent la

cablul purtator-tractor.

Antrenarea si comanda teleschiului se realizeaza din statia inferioara, iar

intoarcerea cablului purtator-tractor in statia superioara. Intinderea cablului se

realizeaza cu un sistem hidraulic tot in statia inferioara. Statia inferioara, de agatare a

schiorilor de dispozitivele de tractare, se afla amplasata in zona de sosire a celor

doua partii de schi deservite la altitudinea de 1435 m; tot in aceasta zona se afla

amplasata si statia superioara a Telescaunului Moieciu, cel care alimenteaza cu

turisiti zona pasunii alpine. Statia superioara, de desprindere a schiorilor, se afla

amplasata in zona de plecare a partiilor, la altitudinea de 1595 m.

Traseul teleschiului uneste in linie dreapta cele doua statii – statia inferioara si

statia superioara – cablul fiind sustinut de piloni metalici echipati cu baterii de role

avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc.

Teleschiul deserveste partiile de schi Stana – A1 si Clabucet – A2.

Viteza maxima de transport a schiorilor cu teleschiul este de 3,0 m/s, pentru

lungimea de 517,36 m si diferenta de nivel de 160,00 m fiind necesare 58 de

dispozitive de tractare bi-post.

Celelalte caracteristici tehnice ale teleschiului sunt prezentate in tabelul nr. 5

anexat.

Clăbucet / medie

Teleschi / dificilă

Gorganul / dificilă

D h = 195

m

Lo = 476

m

Teleschi

bi-post

D h = 160

m

Lo = 492

m

Teleschi

bi-post

Pentru deservirea partiilor de schi Clabucet, Teleschi si Gorganul, s-a ales o

instalatie de transport cu cablu de tip teleschi cu vehicule sub forma de dispozitive de

tractare bi-post, a carui capacitate de transport de 1200 de persoane pe ora este

corelata cu capacitatea de primire a celor trei partii de schi.

S-a ales acest tip de teleschi din cauza pantei mari, de 40% a traseului de

tractare.

Teleschi Goragnul – TK2 este un teleferic monocablu cu mers uni-directional la

care vehiculele sunt sub forma de dispozitive de tractare bi-post cuplate permanent

la cablul purtator-tractor.

Antrenarea si comanda teleschiului se realizeaza din statia inferioara, iar

intoarcerea cablului purtator-tractor in statia superioara. Intinderea cablului se

realizeaza cu un sistem hidraulic tot in statia inferioara. Statia inferioara, de prindere

a schiorilor de dispozitivele de tractare, se afla amplasata in zona de sosire a celor

trei partii de schi deservite, la altitudinea de 1400 m, iar statia superioara, de

desprindere a schiorilor, in zona de plecare a partiilor, la altitudinea de 1595 m.

Traseul teleschiului uneste in linie dreapta cele doua statii – statia inferioara si

statia superioara – cablul fiind sustinut de piloni metalici echipati cu baterii de role

avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc.

Teleschiul deserveste partiile de schi Clabucet – B1 (varianta lunga), Teleschi –

B2 si Gorganul – B3.

Viteza maxima de transport a schiorilor cu teleschiul este de 3,0 m/s, pentru

lungimea de 514,39 m si diferenta de nivel de 195 m fiind necesare 58 de dispozitive

de tractare mono-post.

Celelalte caracteristici tehnice ale teleschiului sunt prezentate in tabelul nr. 6

anexat.

Caracteristici constructive instalatii teleschi – Montaj utilaje si echipamente

mecanice (statie inferioara, statie superioara, linie)

STAŢIE ANTRENARE

1. GENERALITĂŢI

Principalele lucrari si faze de montaj vor fi detaliate in Caietul de Sarcini, la

faza de proiectare PT+DDE+CS.

2. PRESCRIPŢII TEHNICE, INSTRUCŢIUNI

- Prescripţia tehnică R10 – 2003, colecţia ISCIR

- Instrucţiuni generale de montaj ale firmei furnizoare

- Proiectul de execuţie

3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

3.1.Receptia

Utilajele şi echipamentele vor fi recepţionate in unităţile executoare, de

specialişti aparţinand furnizorului şi beneficiarului. După caz va fi solicitată şi

prezenţa proiectantului.

La recepţie se vor prezenta certificatele de calitate şi celelalte buletine de

analize pretinse de prescripţiile ISCIR pentru cartea instalaţiei.

3.2.Transport, manipulari

Incărcatul şi descărcatul utilajelor şi echipamentelor mecanice in şi din

vehiculele de transport se va face cu multă grijă spre a nu fi deteriorate.

Pentru ridicare şi coborare se vor folosi macarale şi dispozitive adecvate.

Legarea cu cabluri se va face la cepurile, inelele sau carligele prevăzute in acest

scop, sau in lipsa acestora legăturilor se vor face in zonele mai robuste ale

subansamblului ce se manipulează.

In vehiculele sau remorcile acestora se vor incărca mai intai subansamblele

mai mari şi grele şi apoi cele mici, protejate cu şipci sau scanduri contra deteriorării.

La descărcare pe şantier se va evita depozitarea direct pe pămant pentru a

exclude posibilitatea oxidării sau incărcarea acestora cu pămant, moloz etc.

Pentru transportul echipamentelor si fixarea lor in zona de pasune alpina

(peste 1400 m) se va folosi transportul aerian (elicopter).

4. MONTAJ

Grupul de antrenare se va remonta pe peron, in fata statiei, in aceasi ordine

ca si la montajul de proba (subansamblul suport – mobil se va aseza pe calea de

rulare, apoi celelalte subansamble) utilizand o macara corespunzatoare exact cum sa

facut la firma in care a fost executat.

STAŢIE INTINDERE – INTOARCERE

1. GENERALITĂŢI

Principalele lucrari si faze de montaj vor fi detaliate in Caietul de Sarcini, la

faza de proiectare PT+DDE+CS.

2. PRESCRIPŢII TEHNICE, INSTRUCŢIUNI

- Prescripţii tehnice R10 – 2003, colecţia ISCIR

- Instrucţiuni generale de montaj ale firmei furnizoare

- Proiectul de execuţie

3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

3.1.Rodajul

Roata de intoarcere şi balansierele cu role vor fi recepţionate in unităţile

executoare de specialişti aparţinand furnizorului şi beneficiarului.

La recepţie se vor prezenta certificatele de calitate şi celelalte buletine de

analize pretinse de prescripţiile ISCIR pentru cartea instalaţiei.

3.2.Transport, manipulari

Incărcatul şi descărcatul pieselor grele (roată şi picior suport) in şi din

vehiculele de transport se va face cu multă grijă spre a nu fi deteriorate.

Pentru ridicare se va folosi o automacara, iar pentru coborare dispozitive

adecvate.

La descărcarea pe şantier se va evita depozitarea direct pe pămant pentru a

exclude posibilitatea oxidării sau incărcarea acestora cu pămant sau moloz.

Pentru transportul echipamentelor si fixarea lor in zona varfului Gorganul se

va folosi transportul aerian (elicopter).

4. Montaj

Ordinea de montaj: suport, roată, balansiere cu role.

Suportul roţii de intoarcere/intindere se va monta pe fundaţia din beton armat

construită in acest scop prin intermediul buloanelor de ancoraj inglobate, in fundaţie.

Roata de intoarcere se va monta pe suportul său folosind şuruburile de fixare.

Pe suport se va fixa şi consola de susţinere a balansierelor cu role.

Rolele se vor monta şi regla in aşa fel incat să fie in contact permanent cu

cablul purtător – tractor fără ca acesta să se frangă pe role.

Eventualele abateri de poziţii pe verticală se vor remedia prin introducerea de

plăcuţe metalice de grosimi potrivite intre suportul bateriei şi console de fixare.

Ultimele retuşuri, dacă e cazul, se vor face după montarea şi rularea cablului

purtător – tractor in funcţie de modul cum acesta se aşează şi “calcă” pe role ş in

canalul roţi de intoarcere.

LINIE

1. GENERALITĂŢI

Principalele lucrari si faze de montaj vor fi detaliate in Caietul de Sarcini, la

faza de proiectare PT+DDE+CS.

2. MONTAJ BALANSIERE CU ROLE

Pe pilonii de linie, precum şi la intrarea respectiv ieşirea din staţii se montează

balansiere cu role pe care reazemă şi rulează cablul purtător – tractor.

Balansierele cu role aduse pe şantier pentru montarea pe linie trebuie ca in

prealabil să fie verificate şi recepţionate conform prevederilor caietului de sarcini

pentru uzinare.

Se recomandă ca inainte de a fi transportate şi ridicate pe piloni să fie vopsite,

dacă este cazul, după montaj, operaţia de vopsire fiind mult mai dificilă după

aşezarea lor in poziţia de funcţionare.

Pilonii si balansierele se vor fixa cu ajutorul elicopterului, datorita dificultatilor

de acces pentru mijloace de transport terestru in zona schiabila propusa.

Balansierele se vor fixa provizoriu pe consolele pilonilor. După aşezarea

cablului purtător – tractor şi rularea acestuia in gol se va proceda la alinierea

definitivă a balansierelor prin mici translaţii şi rotaţii in funcţie de cat permit găurile de

montaj după care se vor fixa definitiv.

Se va urmări să nu existe frangere a cablului in plan orizontal, pe bateria cu

role, mai mare de 0,5 grade la pilonii la care apărarea minimă este de 2000

N/baterie; in alte cazuri frangerea trebuie să fie mai mică sau inexistentă.

Această verificare se va face după montarea intregului traseu.

Forta de strangere a dispozitivelor de cuplare fixa pe cablu este de 3 daNm.

Acces turisti

Pentru inlesnirea accesului turistilor (schiori si neschiori) la partiile de schi de pe

pasunea alpina, s-a ales o instalatie de transport cu cablu de tip telescaun fix cu

vehicule sub forma de scaune de cate doua locuri, cuplate permanent la cablul

purtator-tractor, a carui capacitate de transport de 1200 de persoane pe ora este

suficienta pentru „alimentarea” domeniului schiabil cu turisti in orele de varf.

Telescaun Moieciu TSF2 este un teleferic monocablu cu mers uni-directional la care

vehiculele sunt sub forma de scaune de doua locuri cuplate permanent la cablul

purtator-tractor. Acest telescaun este proiectat pentru realizarea accesului direct si

usor al turistilor de pe Valea Moieciului Cald pe pasunea alpina de sub Varful

Gorganului, unde se vor amenaja partiile de schi.

In acest sens, statia superioara va fi amplasata la altitudinea de 1435 m, in punctul

de plecare al teleschiului Clabucet si respectiv, in punctul de sosire al partiilor

Clabucet si Stana.

Statia inferioara se va amplasa pe Valea Moieciului Cald, la altitudinea de 1130 m, la

876 m pe directie vest de statia superioara.

Traseul va uni in linie dreapta cele doua statii.

Instalatia propusa este un telescaun fix cu vehicule de cate 2 locuri, cuplate

permanent la cablul purtator-tractor. Acesta este antrenat in statia amonte si intins in

statia inferioara. Pe traseu, cablul este sustinut pe piloni metalici echipati cu baterii

de role si scari de acces pentru personalul de intretinere.

Pe cablul purtator-tractor se cupleaza vehiculele sub forma de scaune pentru doua

persoane la intervale de cate 15,00 m, respectiv o cadenta de 6,00 secunde,

instalatia functionand la o viteza de 2,50 m/s. Rezulta astfel capacitatea de transport

de 1200 persoane/ora. Imbarcarea si debarcarea pasagerilor se face in timpul

mersului la viteza nominala de 2,50 m/s, pe peroane special amenajate. In cazul in

care se transporta copii, la imbarcare si debarcare se va reduce corespunzator viteza

prin actionarea de catre peronisti a butoanelor de relantare special prevazute in

acest scop.

Instalatia telescaun va fi second-hand, urmand a fi achizitionata din Austria.

Rationamentul folosirii unei instalatii second-hand este cel financiar, o astfel de

instalatie avand un cost de 30% din valoarea unei instalatii noi (inclusiv cheltuielile de

constructie-montaj).

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE INSTALATIE TELESCAUN

1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul documentatie tehnica se referă la o instalaţie de transport cu cablu de tip

telescaun fix monocablu echipat cu vehicule de tip scaun de 2 locuri cuplate

permanent la cablul purtator-tractor si va fi detaliata la faza de proiectare PT.

In staţia superioara aflată la varful partiei de schi se află amplasat grupul de

antrenare – intindere, antrenarea de rezervă, grupul electrogen si cabina de

comandă. Staţia are rol de imbarcare - debarcare persoane.

D h = 305

m

Lo = 876

m

Telescaun fix de

2 locuri

Pe linia care uneşte cele două staţii, cablul purtător–tractor este susţinut pe piloni

metalici montaţi pe fundaţii din beton şi echipati cu baterii de role, scări şi pasarele

de acces.

Staţia superioară indeplineşte funcţia de intoarcere a cablului purtător–tractor şi are

in componenţa ei roata de intoarcere montata pe un picior metalic si cabina de

observare.

Fixarea vehiculelor la cablul purtător–tractor se realizează prin dispozitive de

prindere fixe.

2. STANDARDE SI NORME

Toate echipamentele si materialele vor trebui sa aiba certificate de calitate si sa

corespunda standardelor referitoare la materialele respective.

2.1. Toate materialele si confectiile vor avea clasa I de calitate si vor corespunde

naturii terenului din zona de executie.

2.2. Principalele standarde, normative si instructiuni ce se vor avea in vedere la

executie:

- Prescripţia Tehnică R9 – 2003, Colecţia I.S.C.I.R.

- Instrucţiuni generale de montaj ale firmei furnizoare

- Proiectul de execuţie

- Recomandarile O.I.T.A.F.

- Directiva 2000/9/CE, transpusa in legislatia nationala sub H.G.

1009/2004.

- SR EN 12385:2003 Cabluri de otel. Securitate

- SR EN 12927:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Cabluri

- SR EN 12929:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Cerinte generale

- SR EN 13107:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Lucrari de constructii civile

- SR EN 13223:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Sisteme de actionare si alte echipamente

mecanice

- SR EN 13243:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Echipament electric, altul decat cel pentru

sistemul de actionare.

- SR EN 13796:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Vehicule

- SR EN 1908:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport

pe cablu pentru persoane. Dispozitive de tensionare

2.3. Prezentele prescriptii tehnice si standarde se vor completa si cu normele si

standardele specifice materialelor si utilajelor procurate din import.

3. ECHIPAMENT

3.1Grup motor

Grupul motor mobil este compus din următoarele elemente principale:

roata de antrenare care este o construcţie sudată cu diametrul de 4800

mm cu un singur canal de cablu căptuşit cu calupuri din material plastic

(μ = 0,30) pe care se monteazăo roatădinţtăcu danturăinterioarăpentru antrenarea de rezervă

reductor de tip special cu ax de intrare orizontal şi axul de ieşire vertical

pe care se montează roata de antrenare. Pe arborele de intrare este

fixat un disc pe care se face franarea, iar acesta la randul său este

acţionat printr-un ax cardanic de la motorul de antrenare principal;

două frane – una de serviciu şi una de siguranţă – care acţionează pe

discul aflat pe axul de intrare in reductor;

un reductor de construcţie specială pentru acţionarea antrenării de

rezervă, care de asemeni are axul de ieşire vertical pe care este

montată o roată dinţată cu dantura exterioară care se cuplează cand

este necesar la roata dinţată cu dantura interioară a roţii de antrenare;

motor electric de c.c. pentru antrenarea principală;

motor electric sau termic pentru antrenare de rezervă;

frană de serviciu ce acţionează pe discul de legătură intre motor şi

reductor;

sisteme de convertizare şi aparate de măsură şi control privind

instalaţia electrică;

instalaţia hidraulică pentru acţionarea franelor de serviciu şi de

siguranţă.

Intregul grup de antrenare este montat pe un cărucior care la randul său este folosit

şi ca grup de intindere pe două căi speciale acţionat de un sistem hidraulic separat

de cele pentru acţionarea sistemului de siguranţă.

Reductoarele care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt reductoare speciale,

destinate instalaţiilor de transport cu cablu pentru persoane.

Regimul de lucru este fără şocuri, cu supraincărcare şi de maxim 2 porniri/oră fără ca

durata supraincărcărilor să depăşească 3% din durata de funcţionare a reductorului.

Reductoarele vor fi destinate să funcţioneze in medii neagresive din punct de vedere

chimic, cu temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre -300 C ... + 200C.

Poziţia de funcţionare a reductoarelor este orizontală sau cu o inclinare maximă de

100.

3.1.1 Roata de antrenare

In general roţile sunt compuse din obade, butuc şi spiţe.

Obada poate fi dintr-o bucată sau din cel mult 4 bucăţi sudate intre ele cu sudură cap

la cap.

Spiţele pot fi sudate. Spiţele se pot inlocui şi cu un disc metalic din tablă cu nervuri şi

găuri de uşurare.

Materialul din care se va executa roata de antrenare, precum şi cea de intoarcere,

trebuie să-şi menţină calităţile şi caracteristicile pentru temperaturi de la –300C la +

200C.

Roţile vor fi insoţite de certificate de calitate.

3.1.2 Cărucior grup motor

Căruciorul grupului motor realizează susţinerea elementelor principale ale grupului

precum şi menţinerea tensiunii din cablul purtător–tractor constantă prin preluarea

alungirilor cablului faţă de variaţia sarcinilor de pe linie.

Pe cărucior este fixată grinda postament pe care se montează toate elementele

grupului de antrenare principal şi de rezervă.

Căruciorul şi grinda postament sunt construcţii sudate iar fixarea uneia de cealaltă se

face prin intermediul unor şuruburi cu piuliţe.

Căruciorul este menţinut in poziţie tensionată de către un sistem hidraulic care preia

toate variaţiile din cablu.

Fiind construcţii sudate obligatoriu este ca după sudare să se facă şi detensionarea

acestora.

Se va solicita certificat de calitate şi pentru intreg sistemul de intindere.

Materialele din care se confecţionează trebuie să-şi menţină caracteristicile şi

calităţile la temperaturi de la – 300C la + 200C.

3.1.3 Frana de serviciu

Frana de serviciu serveşte la oprirea instalaţiei de transport pe cablu şi acţionează

pe discul special montat pe axul de intrare al reductorului. Ea se compune din doi

sau patru suporţi căptuşiţi cu ferodou şi acţionaţi printr-un sistem hidraulic.

Frana are posibilitatea de reglare in funcţie de momentul de franare necesar.

De asemeni, instalaţia mai are şi o frană de siguranţă care acţionează fie pe obada

roţii de antrenare, fie pe un inel special fixat pe roata de antrenare. Scopul acesteia

este de a asigura oprirea instalaţiei in caz de un defect major care impune folosirea

acesteia.

Sistemul de acţionare este tot hidraulic şi este independent de cel al franei de

serviciu.

In cazul antrenării de rezervă pe cuplajul de acţionare dintre motor şi reductor este

montată o frană de serviciu care acţionează fie pe un disc special sau pe un tambur

de frană construit in acest scop.

Toate materialele din care sunt confecţionate elementele principale trebuie să

corespundă pentru temperaturi de la – 300C la + 200C menţinandu-şi caracteristicile

şi calităţile.

Se va obţine certificate de calitate ale acestora.

3.2 Vehicul

Vehiculul instalaţiei de transport cu cablu este de tip scaun cu 2 locuri şi serveşte la

transportul a 2 persoane pe instalaţiile monocablu cu mers continuu şi vehicule cu

cuplare fixa la cablul purtator-tractor.

Suspendarea se face printr-o bară tubulară articulată pe axul dispozitivului de

prindere fixa la cablu. Bara este profilată in aşa fel incat centrul de greutate al

scaunului să rămană in planul vertical ce trece prin axul cablului.

Datorită articulaţiei, scaunul are posibilitatea de a oscila in plan longitudinal, bara de

suspendare rămanand verticală indiferent de unghiul de inclinare a cablului.

Scheletul de rezistenţă constă dintr-un cadru confecţionat din ţeavă solidarizat. Pe

acest cadru se fixează rama şi suporţii transversali. Spătarul şi şezutul sunt din

material plastic.

Asigurarea pasagerilor se va face printr-o bară de piept basculante. Tot legată de

bara de piept este fixat şi suportul de picioare.

Toate scaunele vor fi numerotate şi vor avea certificate de calitate.

Materialele din care sunt confecţionate vor fi cele care işi menţin calităţile şi

caracteristicile la temperaturi de – 300C la + 200C.

3.3 Dispozitiv de prindere la cablul purtator-tractor

Este cel mai important ansamblu al instalaţiei tip telescaun fix. Datorită construcţiei

sale speciale este un ansamblu de mare răspundere, funcţionarea sa defectuoasă

sau deteriorarea lui in timpul funcţionării putand duce la accidente grave.

Prinderea de cablul purtător–tractor se face prin intermediul unor fălci.

Fiecare dispozitiv va avea certificat de calitate şi materialele din care sunt

confecţionate trebuie să corespundă menţinandu-şi calităţile şi caracteristicile la

temperaturi de la – 300C la + 200C.

3.4Baterii de role

Bateriile de role sunt destinate susţinerii cablului purtător–tractor pe linie cat şi la

intrarea in staţii la instalaţiile de transport cu cablu destinate transportului de

persoane.

Rolele montate in baterii de 2, 4, 6, 8, 10 sau 12 role echipează pilonii pe traseul

instalaţiei de transport cu cablu. Ele susţin şi conduc cablul in lungul liniei la

ecartamentul stabilit prin proiect.

Indiferent de numărul rolelor, principalele elemente componente ale bateriilor de role

sunt:

rolele avand canalul căptuşit cu cauciuc şi lagărele pe rulmenţi

axele rolelor; pe axe se montează rola de balansier

cadru balansier - este o construcţie sudată din profile in care se montează

două role

axul bateriei este elementul de legătură dintre bateria propriu–zisă, indiferent

de numărul rolelor componente şi suportul de fixare pe piloni

cadrul bateriei este o construcţie sudată care asamblează 2, 3 sau 4

balansiere.

suportul bateriei este o construcţie specială sudate care se fixează pe piloni şi

susţine bateria prin intermediul axului său

Se va avea in vedere ca bateriile să fie protejate anticoroziv. Se va urmări ca rolele

in baterie să se rotească uşor şi de asemeni rotirea uşoară in jurul axelor de

oscilaţie.

Toate bateriile vor avea certificate de calitate şi materialele din care sunt

confecţionate să-şi menţină caracteristicile şi calităţile la temperaturi de la – 300C la

+ 200C.

3.5Pilonii de linie

Pilonii sunt confecţii metalice tip cheson sau din ţeavă. Scopul lor este de a susţine

prin intermediul bateriilor de role cablul purtător–tractor in lungul liniei.

Pilonul are la bază o talpă specială prin intermediul căreia se fixează de fundaţie cu

buloane de ancoraj.

La partea superioară pilonul are montat corpul de pilon pe care se montează pe

langă bateriile de role şi o pasarelă pentru accesul mai uşor la rolele bateriilor.

De asemeni in capul pilonului există şi un cadru chesonat pentru ridicarea cablului

purtător–tractor de pe bateriile de role.

Pentru accesul la capul pilonului pe partea centrală se montează o scară de acces.

Materialul din care se confecţionează va fi material cu caracteristici şi calităţi care vor

fi menţinute şi la temperaturi de la – 300C la + 200C.

Se va proteja anticoroziv fie prin zincare sau vopsire cu grund şi bronz alb.

3.6Staţii

Staţiile atat inferioară cat şi superioară sunt staţii de construcţie specială compuse

dintr-un picior pe care se montează o structură metalică complexă pe care pe langă

pasarelele de acces se montează rolele pentru devierea cablului purtător – tractor.

Pe structura metalică a staţiei inferioară se montează un sistem de acoperire pentru

protejarea de intemperii, suporturi pentru fixarea grupului motor şi de intindere, a

grupului electrogen cu tabloul special pentru comanda antrenării de rezervă.

Accesul pe platforma staţiei se face pe o scară amplasată la capătul staţiei.

Staţia superioară se aseamana ca sistem constructiv cu statia inferioara, numai că la

aceasta in comunere este numai roata de intoarcere.

Tot spaţiul de sub această staţie este liber pentru accesul pasagerilor.

4. MATERIALE

La executia instalatiei de transport cu cablu se vor utiliza numai materiale si

echipamente omologate care corespund calitativ prevederilor si standardelor in

vigoare sau care poseda certificat de omologare.

5. TRANSPORT

Materialele si echipamentele se vor livra in ambalajele lor originale, containere, cutii

de lemn sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului.

Materialele se vor depozita in locuri special amenajate, conform recomandarilor

furnizorului si se vor pastra uscate si ferite de deteriorari din cauza intemperiilor,

insorire directa, coroziune, sau alte cauze.

Incărcatul şi descărcatul utilajelor şi echipamentelor mecanice in şi din vehiculele de

transport se va face cu multă grijă spre a nu fi deteriorate.

Pentru ridicare şi coborare se vor folosi macarale şi dispozitive adecvate. Legarea cu

cabluri se va face la cepurile, inelele sau carligele prevăzute in acest scop, sau in

lipsa acestora legăturilor se vor face in zonele mai robuste ale subansamblului ce se

manipulează.

In vehiculele sau remorcile acestora se vor incărca mai intai subansamblele mai mari

şi grele şi apoi cele mici, protejate cu şipci sau scanduri contra deteriorării.

La descărcare pe şantier se va evita depozitarea direct pe pămant pentru a exclude

posibilitatea oxidării sau incărcarea acestora cu pămant, moloz etc.

Pentru transportul si montarea stalpilor si a altor echipamente si utilaje in zona

schiabila se va folosi transportul aerian (elicopterul) datorita dificultatii de acces in

zona prin mijloace de transport terestre.

6. CONDITII DE EXECUTIE

6.1. Trasarea lucrarilor

După ce terenul pe care urmează să se amplaseze telescaunul (staţii de traseu) a

fost eliberat de sarcini (defrişarea pădurii şi extragerea arborilor din zonă, curăţirea

stancilor mai inalte de 1 m, inlăturarea altor obstacole etc.) prima lucrare care se

execută pe baza proiectului este trasarea axelor instalaţiei şi fundaţiilor staţiilor şi

pilonilor, prin metode topografice.

Lucrările de trasare, pichetare şi marcare in teren se execută de specialişti topografi,

utilizand aparatură şi instrumente de măsurat adecvate. Lucrările se efectuează in

prezenţa şi sub indrumarea proiectantului telefericului şi după caz, a proiectantului

fundaţiilor.

Lucrările de trasare se execută pe baza datelor din proiect, planuri şi profile pe care

sunt marcate amplasamentele fundaţiilor, distanţele şi cotele de nivel faţă de repere

fixe.

Pichetarea şi marcarea la sol a punctelor determinante se face, in prima fază, cu

“ţăuş cu cui” (ţăuşdin lemn de fag cu secţunea păratăin capul căuia se bate un

cui marcand locul geometric al punctului măurat) ş cu borne din beton turnate pe

poziţe, prevăute cu scoabe din oţl beton inglobate pe care se cresteazădirecţa

axelor ş cota de nivel, in faza a doua.

Lucrăile de trasare generalăse incheie cu un proces verbal de predare primire

incheiat intre proiectant, constructor ş investitor la care se adaugăeventuale schiţ

lăuritoare.

Trasarea de amăunt revine constructorului care va folosi aparatura ş metodele

cunoscute in domeniul lucrăilor de construcţi.

La trasare se vor materializa un numă suficient de puncte ş repere care “săreziste”

in timpul execuţei servind ca repere fundamentale (axe, cote, distanţ) verificăilor

ulterioare.

6.2. Montaj

Ordinea de montaj: suport, roată, balansiere cu role.

- Suportul roţii de intoarcere se va monta pe fundaţia din beton armat construită in

acest scop, prin intermediul buloanelor de ancoraj inglobate, in fundaţie.

- Roata de intoarcere se va monta pe suportul său folosind şuruburile de fixare.

- pe suport se va fixa şi consola de susţinere a balansierelor cu role.

Rolele se vor monta şi regla in aşa fel incat să fie in contact permanent cu cablul

purtător – tractor fără ca acesta să se frangă pe role.

Eventualele abateri de poziţii pe verticală se vor remedia prin introducerea de plăcuţe

metalice de grosimi potrivite intre suportul bateriei şi console de fixare.

Ultimele retuşuri, dacă e cazul, se vor face după montarea şi rularea cablului purtător

– tractor in funcţie de modul cum acesta se aşează şi “calcă” pe role ş in canalul roţi

de intoarcere.

Pe pilonii de linie, precum ş la intrarea, respectiv ieşrea din staţi, se monteazăbalansiere cu role D = 460 mm pe care reazemăş ruleazăcablul purtăor –tractor.

Balansierele cu role aduse pe şntier pentru montarea pe linie trebuie ca in prealabil

săfie verificate ş recepţonate conform prevederilor caietului de sarcini pentru

uzinare.

Se recomandăca inainte de a fi transportate ş ridicate pe piloni săfie vopsite dacăeste cazul dupămontaj, operaţa de vopsire fiind mult mai dificilădupăaşzarea lor

in poziţa de funcţonare.

Balansierele se vor fixa provizoriu pe consolele pilonilor. Dupăaşzarea cablului

purtăor –tractor ş rularea acestuia in gol se va proceda la alinierea definitivăa

balansierelor prin mici translaţi ş rotaţi in funcţe de cat permit gările de montaj

dupăcare se vor fixa definitiv.

Se va urmăi sănu existe frangere a cablului in plan orizontal, pe bateria cu role, mai

mare de 0,5 grade la pilonii la care apăarea minimăeste de 2000 N/baterie; in alte

cazuri frangerea trebuie săfie mai micăsau inexistentă

Aceastăverificare se va face dupămontarea intregului traseu.

6.3. Derularea si intinderea cablului purtator-tractor

Cablul se va derula cu multă atenţie pentru a se evita formarea de bucle sau ochiuri.

Nu se vor folosi răngi sau alte instrumente metalice la manevrarea cablului. Se va

verifica să nu fie agăţat cablul care urmează să fie intins.

Tensionarea cablului se va face cu foarte multă grijă progresiv şi uniform fără

smucituri şi forţări.

Se recomandă ca viteza de derulare şi intindere să nu depăşească 0,25 m/s.

La executarea operaţiei de derulare şi intindere se vor organiza posturi fixe şi mobile

de observaţie in funcţie de configuraţia terenului, natura lucrărilor pregătitoare şi

tehnologia de lucru adoptată.

Innădirea cablului cap la cap prin matisare se va efectua de specialist atestat de

ISCIR pentru asemenea operaţii.

Este interzis a se incepe operaţia de derulare sau intindere fără a se face instruirea

echipei de lucru cu consemnare intr-un proces verbal.

Personalul care lucrează la aceste operaţii va fi echipat adecvat, cu cască de

protecţie, palmare din piele, salopete şi centuri de siguranţă pentru cei care lucrează

pe piloni.

7. CONTROLUL CALITATII

Pe parcursul execuţiei şi după aceea, la recepţie, se vor verifica :

dacă s-au produs stricăciuni asupra cablurilor montate (purtător – tractor)

dacă matisările sunt corect executate (lungimea matisării va fi de minimum

1200 O cablu, creşterea diametrului cablului să fie sub 10 % faţă de diametrul

iniţial;

dacă grupul de antrenare - intindere este la poziţia prescrisă;

cablul purtător – tractor să fie bine aşezat pe rolele pilonilor

se va face o apreciere asupra săgeţilor din deschideri

Orice neregulă observată va fi remediată.

Unitatea montatoare este obligată ca după terminarea completă a lucrărilor de

montaj să execute rodajul, in gol şi in sarcină al instalaţiei.

In caietul de rodaj se vor nota cel puţin :

felul funcţionării (rodajului): in gol, in sarcină

orele efective de funcţionare in gol, in sarcină

defecţiunile apărute, cauzele care le-au generat şi măsurile luate

semnătura persoanelor responsabile cu rodajul instalaţiei.

Pentru rodaj, incercări şi probe se vor respecta prevederile prescripţiilor tehnice R9

– 2003, Colecţia ISCIR.

RODAJUL

Rodajul instalaţiei se va face in gol şi in sarcină pregătind astfel telescaunul pentru a

face faţă fără probleme incercărilor de casă şi apoi verificărilor tehnice in vederea

autorizării de către ISCIR.

Rodajul in gol al grupului de antrenare se execută la locul de montaj in prezenţa

delegaţilor furnizorului şi beneficiarului, timp de minimum 15 ore verificandu-se,

funcţionarea silenţioasă incălzirea lagărelor, ungerea etc.

Rodajul in gol al instalaţiei fără vechime, cel puţin 8 ore verificandu-se :

dacă se incălzesc peste limita admisă lagărele rolelor şi roţilor

modul in care “calcă” ş se comportăcablul purtăor–ractor pe roţle de

antrenare ş intoarcere, balansierele cu role de pe piloni

Rodajul in sarcinăse va incepe prin incăcarea succesivăa instalaţei cu vehicule

astfel:

se lansează vehicule de probă neincărcate verificandu-se gabaritele de liberă

trecerea la roţi, pe piloni şi in deschideri

se introduc vehicule neincărcate la intervale de 6 ori distanţa nominală din

proiect, apoi la patru, două şi in final la distanţa nominală efectandu-se astfel

24 ore de funcţionare (cate 6 ore in fiecare situaţie)

Rodajul in sarcina continuă prin incărcarea treptată a vehiculelor cu sarcină utilă

(sarcini marcate).

Orice defecţiune sau comportare necorespunzătoare a mecanismelor in mişcare se

va consemna şi remedia inaintea terminării rodajului instalaţiei.

INCERCĂRI DE CASĂ

Incercarea in gol constă in punerea in funcţiune a instalaţiei, cu vehiculele goale, la

viteza nominală de exploatare, urmărindu-se comportarea cablurilor, utilajelor şi

echipamentului mecanic din staţii şi de pe traseu, a echipamentului mecanic din staţii

şi de pe traseu, a echipamentului electric şi a franelor, a instalaţiilor şi dispozitivelor

de siguranţă, instalaţiei de automatizare, semnalizare şi telecomunicaţii etc.

Incărcarea vehiculelor se va face după cum urmează:

a) pentru verificarea grupului de antrenare se vor incărca vehiculele de pe ramura

ascendentă cu suprasarcină de 10%, iar pe ramura descendentă vehiculele vor fi

neincărcate.

b) pentru verificarea dispozitivelor de franare (frana de serviciu şi frana de siguranţă)

se va adopta incărcarea inversă a celor două ramuri;

c) pentru verificarea elementelor portante ale grupului de antrenare şi sistemului de

intindere, a roţii de intoarcere, a pilonilor şi a cablurilor, precum şi pentru măsurarea

cursei sistemului de intindere, se vor incărca vehiculele de pe ambele ramuri cu o

suprasarcină de 10%.

Cu linia astfel incărcată se vor executa una sau mai multe ture la viteza nominală,

efectuandu-se mai multe porniri şi opriri, urmărindu-se:

comportarea vehiculelor in staţii şi pe traseu

funcţionarea grupurilor de antrenare (principal şi de rezervă) şi a dispozitivelor de

franare

verificarea instalaţiei electrice şi de automatizare

verificarea instalaţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii

respectarea distanţelor de gabarit etc.

d) Pentru incercările in sarcină greutatea unei persoane se consideră de 80 kg.

e) verificarea franării se va efectua cu fiecare frană in parte, măsurandu-se cursa şi

tipul franării.

AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII CU PUBLIC

Telescaunul nu poate fi dat in exploatare decat după obţinerea autorizaţiei de

funcţionare conform prescripţiilor tehnice R9 – 2003, Colecţia ISCIR.

Documentaţia necesară :

cartea instalaţiei - partea de construcţii

desenul tip de ansamblu

procesul verbal de efectuare a incercărilor de casă

Beneficiarul impreună cu unitatea care a efectuat montajul, rodajul şi incercările de

casă trebuie să asigure condiţiile necesare efectuării verificării tehnice şi probelor

tehnologice de către organul ISCIR.

8. RECEPTIA LUCRARILOR

Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce se

constata ca au fost executate, toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de

santier si sunt de calitate. Se incheie proces – verbal de receptie pe categorii de

lucrari. Nu se prevad abateri de la prevedrile punctului.

Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in:

respectarea prevederilor din proiect, existenta proceselor verbale de receptie pentru

lucrari ascunse, existenta certificatelor de calitate pentru produse, echipamente si

materiale, se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor

necorespunzatoare executate.

Pentru o intretinere corespunzatoare a stratului de zapada de pe partiile de schi,

se impune dotarea acestora cu masini de batut zapada.

Din calculul de dimensionare al domeniului schiabil, calcul prezentat in tabelul nr.

3 anexat, rezulta ca necesarul de masini de batut zapada pentru suprafetele partiilor

de pe domeniul schiabil Moieciu, la panta medie de 32,2%, este de 1,6 masini.

Maşină de bătut zăpada

Recomandam achizitionara cel putin a unei masini de categorie medie, mediemare,

intr-o prima etapa, urmand ca ulterior, in functie de posibilitatile materiale, sa

se mai achizitioneze o a doua masina de batut zapada.

Caracteristicile tehnice recomandate pentru aceasta masina sunt prezentate in

tabelul nr. 7 anexat.

Nu se poate concepe o statiune moderna pentru practicarea sporturilor de iarna

fara ca aceasta sa fie echipata cu un sistem electronic de vanzare a biletelor. In fapt,

biletele clasice sunt inlocuite de cartele – skipass-uri – ce pot avea perioade foarte

variate de valabilitate, pornind de la o simpla urcare cu telefericul si pana la

valabilitate pentru intreg sezonul.

Un astfel de sistem este compus in general din mai multe puncte de vanzare si

puncte de control al accesului, toate supravegheate electronic prin intermediul unui

computer central de stocare a informatiilor.

Se propune amplasarea unui punct de vanzare cartele la statia inferioara a

telescaunului Moieciu.

Pentru controlul accesului se propun 2 cititoare pe ramura de urcare si 1 cititor

pe ramura de coborare la statia inferioara a telescaunului Moieciu. De asemenea, se

propune cate un cititor de cartele la accesul la imbracare la fiecare teleschi.

Computerul central de stocare a informatiei va putea fi amplasat la statia

inferioara a telescaunului Moieciu.

In vederea asigurarii unui raport optim intre capacitatea de primire a domeniului

schiabil, capacitatea de transport a instalatiilor de transport cu cablu si numarul

locurilor de cazare, respectiv parcare, din statiune, s-a procedat si la calculul de

dimensionare al statiunii.

Clasificarea partiilor pe categorii (FU = foarte uşoara, U = uşoara, M = medie, D

= dificila) s-a făcut respectand Normele privind omologarea, amenajarea, intretinerea

si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agrement, respectiv H.G.R. nr.

263/22.02.2001.

Sistem electronic de bileterie

Dimensionarea staţiunii

La calculul capacitatii de primire a fiecărei partii s-a utilizat formula de la

Chambery, cu următoarele ipoteze:

- timpul de funcţionare pentru public al instalaţiilor de transport cu cablu este

de 6 ore in zilele lucratoare si de 7 ore la sfarsit de saptamana si de sărbători;

- viteza medie a unui schior este de 7 m/s;

- diferenţa de nivel medie coborata de un schior intr-o zi este de 600 m pentru

incepători, 1400 m pentru avansaţi, 2200 m pentru schiorii buni si 3000 m pentru cei

foarte buni;

- coeficientul real de incărcare a unei instalaţii in funcţie de tipul instalaţiei si

de afluxul de turişti (zile lucratoare, zile de sărbătoare) variază intre 0,35 si 0,8.

Numarul de paturi recomandat pentru statiune s-a calculat pornind de la ipoteza

ca 60% din numarul schiorilor sositi in statiune vor innopta aici.

Indicele de dotare al statiunii iT se refera la dotarea statiunii cu teleferice in

raport cu numarul de paturi, respectiv raportul intre puterea telefericelor (produsul

intre capacitatea de transport si diferenta de nivel) si numarul de paturi din statiune.

In general, acest raport variaza intre 300 pentru statiuni de sejur (in raport cu

capacitatea lor de cazare/primire) si 1000 pentru statiunile de sejur si week-end.

B. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica Drum acces.

Drumul de acces se incadreaza in categoria functionala “Drumuri comunale“ clasa

tehnica V conform reglementarilor in vigoare (Ord. 45/1998 al Ministerului

Transporturilor).

Structura aleasa pentru drumul de acces este corespunzatoare categoriei functionale

si clasei tehnice specificate.

Soluţile adoptate pentru modernizarea drumului de acces sunt urmăoarele:

· 4 cm BA16 ( BAPC 16);

· 5 cm BAD25 ( BADPC 25);

· 18 cm balast stabilizat cu lianţi hidraulici;

· 10 cm balast de reprofilare

· pietruire veche reprofilată şi recompactată.

Pentru evacuarea apelor de suprafaţă, lateral părţii carosabile, se

propune :

- executarea de şanţuri pe lungimile necesare pentru dirijarea apelor spre văile

secundare;

- realizarea de podete pentru captarea izvoarelor si torentilor, pentru a preveni

ruperea carosabilului si dirijarea lor catre raul Moiecelul Cald;

Descărcarea şanţurilor se va face prin podeţe de descărcare din elemente

prefabricate din beton de ciment, care se vor descărca in văile transversale

drumurilor.

Soluţiile proiectate necesită realizarea următoarelor lucrări constructive :

- scarificarea stratului suport şi aşternerea stratului balast si compactarea

acestuia;

- săparea conturului şanţurilor ;

- realizarea podetelor ;

- aşternerea stratului de fundaţie din balast;

- aşternerea stratului de bază din balast stabilizat;

- aşternerea imbrăcăminţilor bituminoase pe partea carosabilă;

- efectuarea marcajelor rutiere şi montarea indicatoarelor rutiere.

Caracteristicile geometrice şi constructive proiectate ale drumurilor sunt

următoarele:

LUNGIME TOTALA = 2000 ml

- partea carosabilă de 5,00m lăţime;

- platformă de 6,00m lăţime;

Centralizat parametrii constructivi ai drumurilor se prezinta astfel:

Nr.

crt.

Parametrii UM Drum de acces

1. Lungime drum m 2000

2. Numar benzi buc 2

3. Latime parte carosabila m 5.00

4. Sistem rutier elastic mp 10.000

5. Sistem rutier semirigid mp -

6. Poduri buc -

7. Podeţe subtraversări buc 20

8. Ziduri de sprijin m -

9. Platforme de intalnire buc -

10. Trotuare mp -

11. Şanţuri şi rigole km 4

12. Intersecţii cu DN/DJ buc -

13. Semnalizari şi marcaje

rutiere km 2

* Organizarea de şantier

Amplasamentul definitiv pentru organizarea de şantier va fi stabilit de către Consiliul

Local la faza de proiect tehnic, pe domeniul public al comunei şi va fi insuşit de

constructor.

* Evaluarea lucrarilor

EVALUARE LUCRARI

DRUM ACCES

MOIECELUL CALD

Lungime 2000

Latime 5

Suprafata 10000

H 0.37

V 3700

Sapatura, incarcare, transport

PU (Euro) 7.19

TOTAL 26603

Balast reprofilare

PU (Euro) 17.65

TOTAL 65305

Balast stabilizat

PU (Euro) 30.75

TOTAL 113775

BADPC25 5 cm

PU (Euro) 9.28

TOTAL 92800

BAPC16 4 cm

PU (Euro) 8.03

TOTAL 80300

Podete

PU (Euro) 300

TOTAL 6000

Marcaje si dotari 10000

TOTAL DRUM 394783

C. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica Cladire

Administrativa.

Cladirea administrativa va fi o constructie noua, avand structura din lemn si

fundatie de beton, in conformitate cu specificul arhitecturii locale. Avand un regim de

inaltime P, cladirea va fi compusa din doua incaperi majore, avand scopul adapostirii

activitatiilor administrative pentru domeniul schiabil Moieciu, grup sanitar si spatiu

tehnic. La intrarea in cladire va fi amenajata o terasa, cu acces prin trepte si rampa

pentru persoane cu handicap, respectand astfel prevederile legale in vigoare.

Amplasarea cladirii se va face pe marginea drumului Moiecelul Cald, in poiana

de la cota 1130 m, langa statia inferioara a telescaunului de acces la zona schiabila.

Data fiind aceasta vecinatate, locurile de parcare necesare (in numar de 3) sunt

prevazute a fi amenajate in fata cladirii.

Imobilul propus este dispus cu latura lunga paralela cu drumul , accesul in

cladire facundu-se pe aceasta latura. Diferenta dintre nivelul terenului si cel de

calcare (45cm) este preluata prin intermediul a 3 trepte dispuse central pe fatada

principala. Pentru accesul persoanelor cu dizabilitati a fost prevazuta aici si o rampa,

proiectata conform normativelor in vigoare. Pentru incadrarea in specificul local, zona

de acces in cladire are configuratia unei prispe de casa taraneasca.

Structura imobilului este din lemn, cu fundatii din beton armat. Peretii de

exterior sunt realizati din placi de OSB intre care este dispusa vata minerala 15 cm

grosime, pentru realizarea termoizolatiei. La interior acesti pereti sunt finisati cu

lambriu din lemn tratat ignifug, iar la exterior este propusa placare cu lemn tratat

hidrofug si ignifug. Peretii de compartimentare sunt din gipscarton dublu placati, pe

structura metalica. Sarpanta are structura din lemn tratat ignifug si invelitoarea

propusa este din tigla ceramica.

Anterior lucrarilor de fundare si constructie imobil, vor fi realizate lucrari de

curatire a terenului, excavare, nivelare.

Lemnul pentru structura va provini din paduri certificate in conformitate cu

standardele PEFC (Pan Europran Forest Certificate Council) . Acest Standard este

elaborat pe baza principiilor si criteriilor PEFC referitoare la managementul forestier

responsabil din punct de vedere social, ecologic si tehnico-economic. Pentru

constructie se va folosi lemnul de molid, de foarte bună calitate, uscat 16% şi tratat

cu substanţe ecologice pentru creşterea rezistenţei la mucegai, microorganisme şi

insecte fitofage, precum şi la acţiunea accidentală a focului.

Lambriul, gratarul si dusumeaua sunt fabricate din lemn de molid. Lemnul de

molid este de o calitate superioara deoarece vegeteaza intr-un aer lipsit de poluare.

Lambriurile contin o umiditate de 10 - 12 %. Acestea sunt tratate cu impregnantul

4F, apoi fiind protejat suplimentar cu un strat de produs hidrofobic, precum lac de

exterior pe baza de apa SIKENS care prezinta o elasticitate foarte mare, intretinere

usoara, mentinerea indelungata a gradului de luciu si rezistenta indelungata la

intemperii.

(a) Pereţii vor fi livraţi in panouri de structură, cei exteriori cat si cei interiori

avand căptuşeala din OSB montate pe ambele parti. Structura va fi

făcută pe mese tip presa profesionale, prinderile vor fi făcute in cuie

speciale cu suprafaţa zimtata pentru incleştare in lemn cu.

(foto – Grinzi si elemente de tavan)

Grinzile, stalpii si elementele de tavan sunt executate in totalitate din lemn

lamelar. Adezivul folosit la incleierea lemnului este polivinilacetat (aracet) tip D4,

rezistent la apa si la conditiile atmosferice (umiditate, temperaturi excesive, etc.).

Fixarea atat in partea inferioara (ancorarea in beton) cat si in partea

superioara, se face cu feronerie speciala.

Peretii reprezinta principalele elemente de rezistenta si stabilitate ale

constructiei, care asigura preluarea sarcinilor vericale din greutatea planseelor si a

sarpantei, precum si sarcinilor orizontale din seism si vant si transmit aceste

incarcaturi fundatiei. Acestia sunt executati in sistem “framing” astfel:

- dulap din lemn de 45x150mm la exterior, respectiv 45x100 la interior,

rindeluit si tratat cu impregnant ignifug 4F ;

- distantieri intre montantii peretilor de aceeasi sectiune pentru ridigizare.

Absolut toate elmentele de lemn sunt impregnate in patru straturi de

Impregnantul 4F cu patru functionalitati recomandat pentru protecţa lemnului ş a

produselor lemnoase impotriva: focului, a insectelor lemnului, a ciupercilor ş a

mucegaiului.

Tamplaria este din lemn triplustratificat de molid cu urmatoarele caracteristici:

- dimensiuni: conform celor din amplasamentul primit de la dvs.

- lemn rasinoase: molid triplustratificat.

- tamplaria va fi impregnata, lacuita cu doua straturi de lac si complet echipata:

feronerie (manere, balamale, lacrimare metalice, chedere, etc).

- impregnantul si lacul sunt ecologice, de tip Sikkens. Culoarea va fi stabilita in

functie de recomandarile Ordinului Arhitectilor.

FUNCTIUNI SI DOTARI ALE IMOBILULUI PROPUS

P01. TERASA

Su = 19.40mp

Pa – dusumea din lemn tratat, pe structura din lemn

P02. CAMERA PRINCIPALA

Su = 24.90mp

P = 20.15

Pa – placi dusumea din lemn tratat, pe structura din lemn

Pe - lambriu lemn tratat ignifug

Ta – lambriu lemn tratat ignifug

Dotari:

- 1 canapea, 1 cuier, 4 scaune lemn, 1 birou lemn, 1 computer, 2 aviziere lemn,

2 stative lemn, 1 masuta lemn, 1 dulap lemn, 1 cos gunoi PVC, 1 galerie si 1

perdea.

P03. BIROU ADMINISTRATIV

Su = 24.00mp

P = 20.00ml

Pa Pa – placi dusumea din lemn tratat, pe structura din lemn

Pe - lambriu lemn tratat ignifug

Ta – lambriu lemn tratat ignifug

Dotari:

- 1 cuier, 2 birouri lemn, 1 computer, 1 multifunctionala, 2 scaune lemn, 3

dulapuri lemn, 2 cosuri de gunoi PVC, 2 galerii si 2 perdele.

P04. SPATIU TEHNIC

Su = 3.46mp

P = 7.60ml

Pa – placi ceramice (gresie)

Pe - lambriu lemn tratat ignifug

Ta – lambriu lemn tratat ignifug

Dotari:

- 1 galeata cu mop

- 1 aspirator

- 1 cos gunoi PVC

P05. GRUP SANITAR

Su = 5.15mp

P = 9.75ml

Pa – placi ceramice (gresie)

Pe - lambriu lemn tratat ignifug

Ta – lambriu lemn tratat ignifug

Dotari:

- 1 etajera, 1 oglinda, 1 suport sapun, 1 suport prosop, 1 suport hartie igienica,

2 cosuri de gunoi PVC, 1 galerie si 1 perdea.

INSTALATII ELECTRICE

(b) Baze de proiectare

Bazele de proiectare sunt prezentate in volumul I al acestui proiect

(arhitectură), la care se adaugă temele de arhitectura şi rezistenta, precum şi cele de

instalaţii sanitare şi termice.

(c) Incadrarea in norme

La elaborarea prezentului proiect s-au respectat Normele generale de

protecţia Muncii NGPM şi Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor

aprobate cu ordinul MLPAT nr. 1219/MC 3.03.2000 şi M.I. 381/04.03.2000.

De asemenea, s-au respectat normativele de proiectare I7–98 privind

proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pană la 1000 V c.a. şi 1500

V c.ac, “Instrucţuni tehnice privind calculul de dimensionare a coloanelor electrice

din clăirile de locuit” I7/1-1998, ş prevederile STAS-urilor in vigoare.

In conformitate cu HG 766/1997 Regulamentul privind stabilirea categoriei de

importanţăa construcţilor, categoria de importanţăeste D (construcţi de importanţăredusa).

Fazele determinante ale specialităţi instalaţi electrice sunt:

- realizarea prizei de păant;

- asigurarea continuităţi prin sudurăa elementelor ce constituie priza

de păant;

- pozarea circuitelor;

- realizarea conexiunilor.

Section I.2 DESCRIEREA LUCRĂRILOR – INSTALATII ELECTRICE

(a) 1. Alimentarea cu energie electrică

Receptorii de energie electrica prevăzuţi in cadrul investiţiei sunt alimentaţi la

tensiunea de 0,4 kV din reţelele FDE Brasov.

Datele electroenergetice de consum pentru consumator sunt următoarele:

Denumirea UM Cantitate

Putere instalata Pi kW 21

Putere absorbita Pa kW 14

Precizam ca prezenta documentaţie nu cuprinde lucrările necesare în sistemul

energetic al FDE care vor fi cuprinse intr-o documentaţie specială, efectuată de personal

autorizat. Acesta documentaţie va cuprinde şi eventualele lucrări de deviere ale reţelelor FRE

Brasov existente în zona şi care sunt afectate de construcţia acestui obiectiv.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de la parter se va face din

tabloul general TEG amplasat in holul de la intrarea principala. Firida de branşament

electric a fost propusă pe peretele exterior al clădirii. Se va efectua un racord trifazat

al imobilului ţinand cont că se depăşeşte valoarea de 10A in ipoteza unui

branşament la monofazat (art. 3.4 din I.7-02). Pe tabloul electric in cauza se va

efectua un racord trifazat.

(b) 2. Instalaţii electrice de iluminat

A fost prevăzut un iluminat normal. Gradul de iluminare este in concordanta

cu destinaţia fiecărei incăperi.

Tipurile de corpuri de iluminat pentru iluminatul normal folosite sunt de tipul corp cu

lămpi cu incandescenţă (plafoniere, aplice) si tuburi fluorescente. Corpurile de iluminat

montate direct pe lemn trebuie sa prezinte cel putin gradul de protectie IP 4X in absenta

prafului si IP4X in prezenta prafului. Lampile trebuie protejate impotriva loviturilor la care

pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la socuri mecanice( de exemplu

policarbonat ) cu gratare sau sticla rezistenta.

Se recomanda utilizarea conductoarelor si cablurilor incarcate cu 50...70%

din curentul maxim admisibil astfel incat sa functioneze la o temperatura de maxim

50 grade Celsius.

Se recomanda reducerea pe cat posibil a numarului de doze de ramificatie

pe parcursul unui circuit.

Se recomanda montarea aparenta a tablourilor electrice de distributie din

materiale plastice greu combustibile cu respectarea conditiilor de la art.3.3.8. Pentru

montaj inglobat se folosesc tablouri electrice metalice cu grad de protectie IP54. Se

recomanda prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare camera.Aceste

circuite se protejeaza prin dispozitive diferentiale, iar prizele vor fi cu contact de

protectie. Pozarea tuburilor si dozelor se face inainte de montarea materialului

fonoizolant.

Alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat normal se va

realiza din tabloul de distribuţie .

Circuitele de alimentare folosite sunt constituite din: conductoare FY pentru

faze şi nul de lucru protejate in tuburi PEL montate ingropat.

Aparatura de comandă se va monta in apropierea uşilor ingropat sub

tencuială la inălţimile prevăzute in proiect.

Execuţia instalaţiilor electrice de iluminat se va realiza in conformitate cu

prevederile din normativul I.7-02 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice

cu tensiuni pană la 1000 V c.a.

(c) 3. Instalaţii de legare la pămant

Pentru protecţia impotriva electrocutărilor prin atingere directa s-au indirecta s-au

prevăzut următoarele:

carcasări de protecţie a tablourilor;

legarea la nulul de protecţie special prevăzut a carcaselor tablourilor

electrice, nulul de protecţie al prizelor, dar si legarea la nulul de

protectie a corpurilor de iluminat. Execuţia instalaţiei de legare la

pămant se va realiza in conformitate cu prevederile din normativul

PE 119, I7, STAS 6119-78 şi STAS 6616/83.

Instalaţia de legare la pămant este compusa din platbandă din OLZn 25 x 4

mm şi priza naturală de pămant.

Executarea instalaţiei de legare la pămant se face conform normativului PE

119, I7-02, I20-2000, STAS 6616-83, STAS 12604/5-90.

Se va folosi drept priză de pămant cea naturală, adică fundaţia construcţiei.

Pentru aceasta s-a prevăzut prin proiect şi se va asigura prin construcţie o legătură

electrică de rezistenţă neglijabilă de la armătura fundaţiei pană la o piesă de racord

accesibilă pentru racordarea conductelor de legare la pămant şi fixată in construcţie

in dreptul tabloului general din holul de la parter. Aceasta piesă de racord va avea o

grosime de min. 3mm, o lăţime de min. 40mm şi o lungime de min. 150mm.

La inceperea lucrărilor de va intocmi prin grija investitorului un proces verbal

de lucrării ascunse, la care vor participa beneficiarul, executantul şi proiectantul prin

care se vor verifica asigurarea continuităţii prin sudură a armăturilor inainte de

betonare.

Dacă, după măsurători, priza de pămant naturala nu poate asigura valoarea

de 1 ohm, se va suplimenta priza cu una artificială din ţevi din Ol Zn 2’’ panăla

atingerea unei valori inferioare limitei de 1 ohm.

(d) 4. Instalaţi de comunicaţi date-voce si TV comerciala:

Sistemul de cablare structuratăeste un ansamblu de elemente ş subsisteme

de cablare organizate pe un schelet de cablare flexibil, avand o topologie de tip stea,

care oferăutilizatorului facilităţ deosebite in administrarea, reorganizarea,

remodelarea, reconfigurarea structurii reţlelor locale precum ş asigurarea intreţnerii

sistemului de telecomunicaţe al clăirii.

Realizarea acestui sistem este reglementat de metodologii standardizate de

proiectare, instalare, testare, documentaţi tehnice ş etichetare.

Punctul de acces al cablurilor de curenţ slabi aparţnand furnizorilor de servicii

(telefonie, internet, ş altele) se va stabili in faza de alegere a furnizorilor de servicii.

Se va prevedea un sistem de distributie TV comerciala in intreaga cladire.

1.2.5..Sistemul de detectie si alarmare incendiu.

Acest sistem este alcatuit din:

-centrala de semnalizare si avertizare incendiu

- detectoare optice de fum

- detectoare de temperatura

- butoane de semnalizare manuala

-elemente de semnalizare acustica si optica:

Centrala de semnalizare si avertizare incendiu asigura comanda instalatiilor electrice

care au rol de siguranta la foc

Section I.3 Măsuri PSI şi tehnica securităţii munci i

Atat in execuţie cat şi in exploatare s-a avut in vedere respectarea măsurilor

de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice acestor tipuri de lucrări cuprinse in

normativele in vigoare din care menţionăm :

NRPM - Normativ general de protecţia muncii

I7-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor

electrice cu tensiuni pană la 1000V c.a. şi 1500 V c.c.

INSTALATII SANITARE

Prezentul proiect trateaza la faza PAC/SF instalatiile sanitare aferente investitiei

CLADIRE ADMINISTRATIVA DOMENIU SCHIABIL MOIECIU” beneficiar Comuna

MOIECIU, Jud. BRASOV .

Proiectul de a fost intocmit avand ca tema de proiectare planurile din proiectul

de arhitectura.

In conformitate cu Legea nr 10/1995, fazele determinante in executia lucrarii

sunt :

- incercarea de etanseitate la presiune la rece si calitatea apei , pentru

conductele de apa rece, calda menajera;

- incercarea de etanseitate pentru conductele de canalizare.

DESCRIEREA LUCRARILOR – INSTALATII SANITARE

In proiect s-au prevazut urmatoarele categorii de instalatii sanitare:

- instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda ;

- instalatii de canalizare menajera ;

1 Instalatii de alimentare cu apa menajera rece, calda:

Conducte de distributie si legaturi

Aceste instalatii au rolul de a asigura alimentarea cu apa pentru consum

menajer a armaturilor obiectelor sanitare din cladire, la debitele si presiunile de

utilizare normate.

Apa calda menajera necesara consumurilor din cladire va fi preparata local, in

puncte de preparare apa calda.

Furnizarea apei calde pentru obiectele sanitare din cladire ( 1 lavoar ) se face de la

instantul electric montat deasupra lavoarului (1 buc ) .La fiecare actionare a bateriei

lavoarului apa trece prin instantul electric unde este incalzita instant de o rezistenta

electrica .

Instalatiile interioare sunt alimentate cu apa rece pentru consum menajer de la

reteaua exterioara.

Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, s-a prevazut sa fie

executata astfel:

- coloanele si conductele de legatura la armaturile obiectelor sanitare (intre

coloane si obiecte sanitare): din teava tip PEX sau similar, imbinata prin fitinguri din

alama (teuri, ramificatii, coturi, reductii etc.);

Se vor monta:

- baterii pentru obiecte sanitare:

-baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare;

- armaturi de inchidere, retinere si reglaj:

- robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic;

- robinete de reglaj de colt, cu ventil;

- robinete de retinere cu ventil si mufe.

2 Instalatia de canalizare

In proiect au fost prevazute:

- instalatii de evacuare a apei uzate menajere de la obiectele sanitare;

- instalatii de evacuare a apei uzate de pe pardoseli;

Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare montate in grupurile

sanitare si baile aferente cladirii, sunt colectate si evacuate prin curgere libera la

reteaua exterioara de canalizare aferenta cladirii si apoi la bazinul de retentie

vidanjabil de capacitatae 25 mc. Debitul maxim epurat necesar este de 0.0048

mc/h conform breviar de calcul . Datele tehnice conform prospect tehnic anexat ..

Apele pluviale de pe acoperis se vor prelua prin jgheaburi si burlane apoi prin rigole

montate in trotuar.

Instalatiile de canalizare se vor monta in interiorul cladirii, mascate in ghene de

instalatii, in pereti de gipscarton, inzidite in tencuiala si in sapa.

Se vor utiliza:

- conductele de legatura de la obiectele sanitare si coloanele pana la nivelul

pardoselii parter - conducte din polipropilena pentru interior (polipropilena de

culoare gri PP ) imbinate cu fitinguri din polipropilena cu garnituri ;

- obiecte din portelan sanitar (vas WC complet echipat inclusiv sistemul de

prindere in pereti, lavoar complet echipat inclusiv sistemul de prindere in pereti,

cada de baie );

- rezervor de apa pentru WC de 9 l, din polietilena montat pe vasul de WC ;

- spalator din inox cu cuva si picurator.

3. Lucrari de izolatii termice, hidrofuge, vopsitorii, etansari pentru impiedicarea

propagarii incendiului:

Conductele instalatiei de apa (rece, calda de consum), se vor izola termic,

astfel:

- cele in montaj mascat in nise, pereti din gipscarton, tencuiala sau sapa cu

mansoane de cauciuc sintetic expandat tip armaflex sau similar, cu cu s= 9 mm(apa

rece), respectiv 13 mm (apa calda menajera ); ..

Elementele instalatiei vor fi protejate anticoroziv, astfel:

Pe conducte de apa si canalizare se vor monta banderole de identificare, in culorile

conventionale corespunzatoare.

La trecerea conductelor de instalatii sanitare prin pereti si plansee antifoc

sau rezistente la foc, se vor monta piese de trecere functie de rezistenta la foc a

elementului strapuns. Tipul lor si detaliul de executie, va fi ales din "Manual privind

exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului P 118-99

siguranta la foc a constructiilor", indicativ: MP 008 - 2000, Anexa 2, Tabelul 2.

4. Sustinerea conductelor

Conducte din PEX pentru apa potabila

- sustinerea se va face cu coliere si bratari din otel zincat cu garnitura din

cauciuc antivibrant, amplasate la distante conf. Indicatiilor furnizorului de materiale.

Conductele din polipropilena (PP)

Conductele orizontale de canalizare (colectoarele) din PP, se vor sustine de

elementele de rezistenta cu coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 O D.

Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa acestuia.

Coloanele se vor sustine astfel:

- pentru coloanele care sunt incastrate la nivelul planseului, se vor monta

cate doua bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m pe fiecare nivel;

- pentru coloanele care traverseaza planseele prin goluri, pentru fiecare tub

se va preveda cate un punct si o bratara de ghidaj la fiecare nivel.

La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe.

5. Instructiuni de montaj

Instalatii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-94 si a Normativului

pentru proiectarea , executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a sistemelor de

alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din mase plastice NP 084-2003.

Cu acordulul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin

egale sau superioare celor indicate in proiect ( tevi , fitinguri , etc) .

Materiale si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea “Agrement

tehnic” eliberat de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii –MLPAT(conform

HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite de “Certificat de calitate”

eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform ISO

9000.

6. Probe si verificari

Dupa executie instalatiile de apa menajera vor fi supuse la incercari si

verificate conform art. 13.1-13.7 din I9-94 iar instalatiile de canalizare menajera

,conform art.13.9-13.19 din I9-94.

BREVIAR DE CALCUL – INSTALATII SANITARE

Determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalatiilor de

alimentare cu apa potabila rece, apa calda de consum si hidranti, s-a facut

conf.STAS 1478-90 si a nomogramelor uzuale de calcul, dupa cum urmeaza:

Apa de consum menajer

Dimensionarea conductelor de apa rece , calda s-a facut conform STAS 1478-90, cu

relatia

qc= abc E ;

Pentru punctul turistic :

- coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua

de distributie ;

- coeficient determinat in functie de felul apei ( rece sau calda) ;

- coeficient determinat in functie de tipul caldirii ;

Valorile coeficientilor determinate conform STAS 1478-84 :

a=0.23;

b=0,7;

c=1,2

E-suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta respectiva;

E=E1 + E2.

E1-suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda ;

E2- suma echivalentilor robinetelor de apa rece;

E1= bj

n

j

bj n e å

=1

;

E2= rj

n

j

rj n e å

=1

;

e bj - echivalentul unei baterii de tip j;

e rj - echivalentul unui robinet de tip j;

n bj - numarul bateriilor de acelasi tip j;

n rj - numarul robinetelor de acelasi tip j;

E = suma echivalentilor bateriilor de apa calda si ai robinetelor de apa rece;

Echivalenti obiecte sanitare :

Lavoar=0,35

Cadita de dus=1,00

Cada de baie = 1,00

Rezervor W.C.=0,50

Masina de spalat rufe=0,85

Spalatoare = 1,00

Nr obiectelor sanitare :

Lavoar=1

Rezervor W.C.=1

E=E1+E2

E1=0,35 (Lavoar,)

E2=0.5 (WC)

Pentru E<1 se considera E=1

E=1,00

In urma calculelor a rezultat debitul pentu alimentarea caldirii :q ar = 0,30 l/s ;

Presiunea necesara s-a determinat cu formula:

Hnec = Hg + Hu + Hlin + Hloc mH2O ;

Hnec = 3 + 3 + 6 + 3 = 15 mH2O ;

Aceste doua valori ale debitului si inaltimii de pompare s-au determinat pentru

grupul de pompare de apa rece menajera din interiorul gospodariei de apa in cazul in

care presiunea din reteaua exterioara nu vor avea aceste valori in urma obtinerii

avizului de la furnizorul de apa din zona .

Daca reteaua de apa potabila din zona intruneste conditiile de debit si de presiune ,

valorile se vor folosi pentru dimensionarea conductei de bransament de la reteaua

exterioara de apa potabila la punctul turistic .

Instalatia de canalizare

Calculul necesarului de apa de evacuare , conform STAS 1846-90 si STAS

1795-87

a) Ape uzate menajere:

- determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalatiei interioare de

canalizare menajera s-a facut conf. STAS 1795-86:

Q = QS + qc [l/s]

unde QS = 2 l/s

ES=7

qc= 0,31 E l/s

qc =0,82 l/s

Q= 2 + 0,82 = 2, 82 l/s

Alimentarea cu apa:

Debitele calculate conform SR 1343-1si STAS 1478-90

Alimentarea cu apa se face de la reteaua exterioara. Numarul de persoane pentru

care s-a calculat consumul de apa este 4, reprezentand persoanele care se vor afla

in imobil in acelasi timp la un moment dat:

Consumul mediu zilnic de apa rece (Qzi mediu)

Debitul specific de apa pentru o persona pe zi : 25 litii/om*zi.

Qzimediu=4persX25l/pers*zi =100 l/zi=0,10 mc/zi

Consumul maxim zilnic de apa rece (Qzi maxim)

Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20

Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=1,20 mc/zi

Consumul maxim orar de apa rece (Qorar maxim)

Numarul de ore de utilizare a apei 10 ore

Coeficientul de neuniformitate orara=1,20

Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,06 mc/ora

Instalatia de apa calda menajera

Alimentarea cu apa se face din put forat. Numarul de persoane pentru care s-a

calculat consumul de apa este 4, reprezentand persoanele care se vor afla in imobil

in acelasi timp la un moment dat:

Consumul mediu zilnic de apa calda (Qzi mediu)

Debitul specific de apa pentru o persona pe zi : 10 litii/om*zi.

Qzimediu=4persX10l/pers*zi =0,04 mc/zi

Consumul maxim zilnic de apa calda (Qzi maxim)

Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20

Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=0,048 mc/zi

Consumul maxim orar de apa calda (Qorar maxim)

Numarul de ore de utilizare a apei 10 ore

Coeficientul de neuniformitate orara=1,20

Qorar maxim =Qzi maximX1,20/17=0.0024 mc/ora

Boiler apa calda menajera

Se recomanda 1 instant electric pentru prepararea apei calde menajere.

Canalizarea apelor uzate evacuate

Debite calculate conform STAS 1846-90

Canalizarea menajera

Se va face cu ajutorul unui bazin de retentie vidanjabil, V~25mc.

Restitutia medie zilnica de apa uzata (Qu med zi)

Qu med zi=0,8XQzi mediu=0,8X0,1mc/zi=0,08 mc/zi

Restitutia maxima zilnica de apa uzata (Qu maxim zi)

Qu maxim zi=0,8XQzi maxim=0,8X0,08mc/zi=0,064 mc/zi

Restitutia maxima orara de apa uzata (Qu maxim orar)

Qu maxim orar=0,8XQorar maxim=0,8X0,06 mc/ora=0.0048 mc/ora

INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE

Exploatarea instalatiilor sanitare se face conform prescriptiilor Normativului

pentru exploatarea instalatiilor sanitare indicativ I9/1-1996.

Exploatarea instalatiilor sanitare incepe dupa receptia lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre

constructor a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele

documentelor oficiale care certifica ca instalatia poate fi data in folosinta.

Exploatarea instalatiilor sanitare trebuie sa se faca astfel incat aceasta sa

mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate care au

caracter de obligativitate:

-rezistenta si stabilitate;

-siguranta in exploatare;

-siguranta la foc;

-igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

-izolatia termica hidrofuga si economie de energie;

-protectie impotriva zgomotului.

Exploatarea instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a

acestora, dar o atentie deosebita trebuie acordata in primii 2,3 ani, dupa darea in

folosinta- perioada de rodare- in care apar multe defecte, determinate de defectiuni

de fabricatie si executie, nedepistate la probele si receptiile finale.

La exploatarea instalatiilor sanitare se vor respecta pe langa indicatiile din

instructiunile de exploatare si prevederile incluse in:

-fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor si materialelor date de

fabricant.

Prin "exploatarea" unei instalatii sanitare se inteleg urmatoarele operatii:

-controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea fuctionarii in regim normal;

-revizia instalatiei ;

-reparatii curente;

-reparatii capitale;

-reparatii accidentale.

Controlul si verificarea instalatiei au caracter permanent, facand parte din

urmarirea curenta privind starea tehnica a constructiei, care corelata cu activitatea de

intretinere si reparatii au ca obiectiv mentinerea instalatiei la parametrii proiectati.

Controlul si verificarea instalatiei se face pe baza unui program de catre

personalul de exploatare.

Programul se intocmeste de catre beneficiarul (administratorul) instalatiei,

tinand cont de prevederile proiectului si de instructiunile de exploatare ale

echipamentelor.

Programul va cuprinde prevederi referitoare la intreaga instalatie, pe categorii

de elemente ale instalatiei si pe operatiuni functionale, consemnate in instructiunile

de exploatare ale instalatiei.

Revizia instalatiei se face periodic, conform indicatiilor mentionate la fiecare

element de instalatie si are ca scop cunoasterea starii instalatie la un moment in

vederea luarii unor eventuale masuri pentru ca instalatia sa functioneze la parametrii

proiectati.

Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiilor sau la o parte din

acestea, care pot afecta buna functionare a intregii instalatii sau a unei parti de

instalatie.

Reparatiile curente se fac pe baza constatarilor facute la revizii sau preventiv,

pentru elementele susceptibile unor defectiuni intr-o perioada apropiata de timp.

Reparatiile capitale se fac cu scopul ca, prin inlocuirea unor elemente de

instalatie, sa se asigure functionarea instalatiei la parametrii prevazuti in proiect sau

la parametrii superiori acestora (lucrari de modernizare).

Perioada si data reparatiei se stabilesc in fuctie de constatarile facute cu

ocazia reviziilor si verificarilor in decursul exploatarii, si de durata de viata normata,

avandu-se in vedere gradul de uzura al elementelor instalatiei si influenta in

exploatare (pierderi de apa si energie, reparatii repetate etc.), frecventa aparitiei

defectiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc

Reparatiile accidentale sunt determinate de aparitia neasteptata a unor

defectiuni, deteriorari sau avarii a caror inlaturare imediata se impune pentru

mentinerea instalatiei in stare normala de functionare si de siguranta.

Se recomanda cuplarea activitatii de intretinere si exploatare a instalatiilor

sanitare cu alte tipuri de instalatii existente in cladire, cu care in multe cazuri se

conditioneaza.

MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

La stabilirea solutiilor de proiectare, in conformitate cu :

- NGPM /2002

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT-1993;

-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii sanitare si

de incalzire-1996,

s-au avut in vedere:

- asigurarea conditiilor de igiena prin instalatiile sanitare;

- asigurarea calitatii minime a apei potabile rece si calde;

- stabilirea nivelului maxim admisibil al continutului de substante nocive in apa

potabila, provenite prin contactul cu peretii conductelor si echipamentelor instalatiilor

de distributie a apei reci si calde;

- evitarea stagnarii apei in reteaua de distributie pentru apa potabila;

- separarea completa intre reteaua de distributie a apei potabile si-a altor

retele de apa;

- stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare

biologica (canalizare);

- stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a

putea fi deversate in retelele de canalizare;

Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masurilor de protectie a muncii

specificate in “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii - MLPAT

1993” si a “ Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii

tehnico-sanitare si de incalzire-1996”.

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de catre

executantul lucrarii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata

executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300-94.

INSTALATII TERMICE

GENERALITATI

Prezentul proiect trateaza instalatiile de incalzire pentru un imobil cu

regimul de inaltime P=parter, care va fi situat in comuna Moieciu, sat Moieciu de Sus.

Intocmirea proiectului s-a facut conform temei de arhitectura .

Categoriile de sisteme care fac parte din instalatiile tratate in prezenta

documentatie sunt:

- centrala murala electrica, ca sursa de agent termic pentru instalatiile de

incalzire;

- sistemul de incalzire cu corpuri statice.

Echipamentele si materialele care compun aceste sisteme sunt definite prin

caracteristicile lor tehnice esentiale indeplinirii scopului si functiunii pentru care au

fost introduse in proiect, dar tipul lor concret va fi stabilit de catre beneficiar, in urma

alegerii celor mai avantajoase oferte. O parte din detaliile de montaj care nu

influenteaza in nici un fel solutiile din proiect, vor fi, din acest motiv, definite dupa

acceptarea ofertelor, pe baza informatiilor de detaliu ale furnizorilor.

Centrala termica se va amplasa in camera spatiu tehnic.

Nu face obiectul prezentului proiect partea electrica aferenta instalatiilor de

incalzire si sanitare .

DESCRIEREA INSTALATIILOR TERMICE

Pentru producerea agentului termic necesar incalzirii a fost prevazuta o

centrala murala electrica de 9 kW.

Centrala va produce agent termic apa 75/65oC, functionind cu energie

electrica, cu modularea in 3 trepte a puterii termice. Centrala este dotata cu

dispozitive de siguranta - supape de siguranta , masurare-afisare-control temperaturi

si presiuni agent termic , armaturi de izolare si golire.

Circulatia agentului termic prin sistemele de incalzire este asigurata de catre o

pompa inglobata in ansamblul centralei termice. Pornirea/oprirea pompei se face

automat, corelat de instalatia de automatizare.

Reglajul sarcinii termice se face functie de temperatura exterioara si de

temperatura pe tur a agentului termic.

Pentru preluarea dilatatiilor agentului termic centrala va fi prevazuta cu un vas

de expansiune inchis, cu membrana, inglobat in ansamblul centralei termice.

Alimentarea cu apa a circuitelor tuturor sistemelor de incalzire se face din

reteaua de apa potabila a cladirii . Umplerea si completarea eventualelor pierderi de

apa , semnalizate de presostatul de minim al cazanului, se face manual.

Sistemul de incalzire asigura in incaperi temperaturile prevazute de STAS

1907/2-90, in regim permanent de functionare a sursei( functionare automata).

Corpurile de incalzire utilizate in proiect sunt radiatoare din otel tip panou

(Vogel&Noot) .

Tipul corpurilor de incalzire poate fi schimbat la dorinta proprietarului cu

conditia respectarii sarcinilor termice si presiunii de serviciu.

Pentru reglajul hidraulic al consumatorilor fiecare corp de incalzire este prevazut

cu robinet dublu reglaj pe tur, robinet de reglaj pe retur, iar pentru aerisire, cu

robinet de aerisire manual. Armaturile ce se vor utiliza in instalatie vor avea

caracteristicile indicate in liste si vor avea calitatea atestata de certificate .

Conductele utilizate vor fi din cupru 15x1 mm si 18x1 mm.

Distributia instalatiei se va realiza ramificat, la fiecare corp de incalzire.

In camera de receptie si in camera de materiale informationale se va monta

cate un aparat de aer conditionat de putere 9000 BTU tip split , ''numai in racire''.

Unitatea exterioara se va monta pe peretele exterior, pe console de sustinere iar

unitatea interioara va fi montata la plafon .

BREVIAR DE CALCUL

Calculul necesarului de caldura s-a facut conform STAS 1907/1-97 si STAS

1907/2-97.

Date de intrare :

· temperatura exterioara de calcul -210C

· temperatura in incaperi: camere +200C

· grup sanitar +180C

· agent termic apa: - temperatura de functionare 75/650C

- presiune maxima : 6 bar

Calculul coeficientilor de transfer pentru elementele de constructie s-a facut

cu programul EMER.

EXECUTIE, RECEPTIE, PROBE

Montajul , exploatarea si intretinerea echipamentelor se va face in stricta

conformitate cu instructiunile si cartile tehnice ale furnizorilor acestora.

Executantul instalatiei va efectua probele conform normativului I 13 , acestea

constituind o conditie de receptie:

proba de presiune la rece la 4 bar

proba de dilatare - contractare la 90 grd. C.

proba de functionare de 72 ore.

Receptionarea si punerea in functiune a instalatiei, se vor face numai dupa

ce se constata ca :

- s-au respectat prevederile proiectului ;

- s-au realizat toate masurile de protectie a muncii si PSI prevazute in proiect

si ca aceste masuri corespund conditiilor de lucru si celor cerute de actele normative

in vigoare la data punerii in functiune.

Constituie conditie de receptie prezentarea de catre executant a proceselor

verbale de efectuare a probelor.

Orice modificare a proiectului se poate face numai cu acordul scris al

proiectantului.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE

Exploatarea si intretinerea echipamentelor se va face in concordanta cu

instructiunile mentionate in cartile tehnice ale furnizorilor.

Ca instructiuni specifice se vor respecta urmatoarele:

In perioada de probe se vor efectua reglajele instalatiei, atat la sursa, conform

instructiunilor furnizorului centralei, cat si la consumator, prin reglajul vitezei

pompelor de circulatie si prereglajul robinetelor de la radiatoare.

Umplerea cu apa a instalatiei, cat si completarea ei in cazul semnalizarii

scaderii presiunii se face numai la rece ( cu centrala oprita ). Umplerea este

completa cand manometrul indica presiunea minima 1 bar.

Instalatia se va mentine in permanenta plina cu apa , golirea ei fiind permisa

numai pentru reparatii.

Instalatia functioneaza automat, nefiind necesara nici o manevra la inceputul

sau terminarea sezonului de incalzire.

Daca pentru anumite perioade se intentioneaza o functionare la regim redus

( locuinta nu este ocupata dar ramane supravegheata ), se poate economisi energie

( combustibil ) prin reglajul temperaturii pe turul cazanului la valoarea minima admisa

de fabricant.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

In vederea asigurarii conditiilor normale de munca cit si pentru evitarea

accidentelor s-au prevazut prin proiect urmatoarele masuri, in conformitate cu

legislatia in vigoare :

A. Pentru perioada de exploatare:

- armaturi de izolare si de golire:

- asigurarea la suprapresiuni accidentale pentru sistemul cu agent termic apa

se face la sursa

- protectia impotriva arsurilor prin termoizolare.

B. Pentru perioada de executie:

Intra in responsabilitatea executantului luarea masurilor de protectie a muncii

specifice efectuarii lucrarilor curente de executie conform “Regulament privind

protectia si igiena muncii in constructii”, aprobat cu ord.MLPAT 9/N/1993.

MASURI DE PAZA SI STINGEREA INCENDIILOR

Prin prezentul proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu

favorizeze declansarea sau extinderea incendiilor . In acest sens au fost aplicate

masurile care corespund cerintelor normativelor I.13 / 94, PE 101 / 85, C1 42 / 82 si

Decretului 290 / 77.

A. Masuri pentru perioada de exploatare:

Folosirea de materiale incombustibile pentru izolatii si protectiile lor.

B. Masuri pentru perioada de executie:

Se stabilesc de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si

de catre unitatea de executie in conformitate cu normativele C 300 / 94 , PE 009 / 93

si Decretul 290 / 77.

DOTARI DE SPECIALITATE

Cladirea administrativa va beneficia de o serie de dotari cu mijloace fixe de

specialitate, si sisteme software necesare bunei desfasurari a activitatii in scopul

careia este creat, si anume: site propriu, conectat on-line, unde vor fi prezentate si

promovate date si caracteristici ale partiilor si instalatiilor din Moieciu.

Nr.

Crt.

Lista dotari necesare pentru

Cladire administrativa Cantitate

1 Cuier metalic haine 2

2 Birou din lemn 4

3 Dulap din lemn 4

4 Masuta din lemn 1

5 Scaune birou 7

6 Computer 4

7 Multufunctionala 1

8 T.V. 2

9 Telefon 1

10 Fax 1

11 Galerii pentru perdele 5

12 Perdele 5

13 Draperii 5

14 Panou afisaj lemn 2

15 Rafturi lemn 2

16 Dulapuri cu rafturi pentru dosare 2

17 Canapea 1

18 Oglinda 1

19 Suport prosop 1

20 Etajera ceramica 1

21 Blat lavoar 1

22 Aspirator 1

23 Galeata cu mop 1

24 Cos de gunoi din PVC 5

25 Panou luminos pe cladire 1

26

Semnal luminos in vecinatatea

cladirii 1

27 Extinctor 2

28 Lopata 2

29 Galeata 2

30 Pelerina 2

31 Sac nisip 2

Nr.

Crt.

Lista echipamente

Cladire administrativa Cantitate

1 Boiler 1

2 Separator de hidrocarburi 1

3 Bazin colector vidanjabil 1

3. date tehnice ale investiţiei:

a) zona şi amplasamentul;

Amplasamentul aflat in studiu se afla localizat pe un versant nordic si nord-vestic

de sub Varful Gorganul din Muntii Clăbucet, comuna Moieciu, intre altitudinile de

1130 si 1595 m.

Comuna Moieciu este amplasata in zona Carpatilor de Curbura, in Muntii Bucegi,

la altitudinea de 1000 m, direct pe DN73 / E574 Brasov – Campulung - Pitesti.

Distantele fata de principalele centre urbane din zona sunt urmatoarele: Brasov

= 32 km, Pitesti = 100 km, Targoviste = 100 km.

Accesul in zona studiata se realizeaza direct de pe DN73 / E574 Brasov –

Campulung – Pitesti.

Un element important privind amplasamentul zonei schiabile Moieciu este

amplasamentul sau fata de viitoare autostrada Bucuresti – Brasov, care va fi la 20

km distanta de Comuna Moieciu, in localitatea Rasnov. Realizarea autostrazii este

estimata a se finaliza in 2013.

b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

Din punct de vedere administrativ, teritoriul analizat - pe care se va amenaja

domeniul schiabil Moieciu - se afla pe raza comunei Moieciu, sat Moieciu de Sus, din

judetul Brasov.

Din punct de vedere juridic, conform Certificat de Urbanism 424 din 11.11.2009

si extrase de Carte Funciara numarele 100042, 101055, 101045, 101050, 101049,

terenul pe care se amplaseaza investitia este extravilan si se afla in intregime in

proprietatea Comunei Moieciu.

Din punct de vedere economic, in prezent terenul este pasune si padure, avand

destinatia propice pentru amenajare domeniu schiabil.

Drumul de acces se va amenaja pe traseul unui fost drum forestier, trecut in

proprietatea Consiliului Local Moieciu, prin HCL numarul 38 din 19.06.2009.

Hotararea Consiliului Local Moieciu a fost transmisa de catre Prefectura Judetului

Brasov la data 11 August 2009 catre Ministerul Administratiei si Internelor spre

aprobarea prin Hotarare de Guvern si publicarea in Monitorul Oficial.

Pentru parcela de teren ce va trebui defrisata, eliminarea de sarcina se face

cu avizul Administratorului Fondului Forestier, RA Romsilva, in urma obtinerii

Hotararii de Guvern prin Programul National Schi In Romania, prin care se poate

realiza transferul terenului din domeniul forestier in domeniul agricol.

Avand in vedere ca terenurile pe care se va amplasa investitia sunt in extravilan, va fi

necesara realizarea unui PUZ, care la randul sau va fi aprobat de Consiliul Local

Moieciu si de Consiliul Judetean Brasov.

c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentand terenuri

din intravilan/extravilan;

Situatia ocuparilor de teren este urmatoarea:

Partii de schi

Partia Stană – A1 526 x 50 = 26.300 mp

Partia Clăbucet– A2 498 x 50 = 24.900 mp

Partia Clăbucet – B1 (numai portiunea

ce nu este comuna cu A2) 311 x 40 = 12.440 mp

Partia Teleschi – B2 463 x 40 = 18.520 mp

Partia Gorganul – B3 570 x 40 = 22.800 mp

TOTAL PARTII = 104.960 mp

Telescaun Moieciu TSF2

Statia inferioara, inclusiv amenajari

exterioare 25 x 15 = 375 mp

Statia superioara, inclusiv garaj

vehicule si amenajari exterioare 25 x 15 = 375 mp

Linie, fundatii piloni 3 x 3 x 10 = 90 mp

TOTAL TELESCAUN = 840 mp

Traseu linie (ocupare temporara) 876 x 15 = 13.140 mp

Teleschi Clăbucet TK2

Statia inferioara, inclusiv amenajari

exterioare 10 x 6 = 60 mp

Statia superioara, inclusiv

amenajari exterioare 10 x 6 = 60 mp

Linie, fundatii piloni 1,5 x 1,5 x 7 = 15,75 mp

TOTAL TELESCHI = 135,75 mp

Traseu linie (ocupare temporara) 492 x 10 = 4.920 mp

Teleschi Gorganul TK2

Statia inferioara, inclusiv amenajari

exterioare 10 x 6 = 60 mp

Statia superioara, inclusiv

amenajari exterioare 10 x 6 = 60 mp

Linie, fundatii piloni 1,5 x 1,5 x 6 = 13,50 mp

TOTAL TELESCHI = 133,50 mp

Traseu linie (ocupare temporara) 476 x 10 = 4.760 mp

Sistemul electronic de bileterie se monteaza in interiorul statiilor, inclusiv portile

de acces si prin urmare nu necesita suprafete de teren suplimentare.

TOTAL SUPRAFATA DE TEREN OCUPATA DEFINITIV 2 =

= 840,00 + 135,75 + 133,50 = 1.109,25 mp (0,1109 ha)

TOTAL SUPRAFATA DE TEREN OCUPATA TEMPORAR 3 ,

RESPECTIV IN SEZONUL DE IARNA =

= 104.960 + 750 + 120 + 120 = 105.950 mp (10.5950 ha).

Pentru Drum Acces:

TOTAL SUPRAFATA OCUPATA = 2000 m L x 6 m l = 12000 mp (1.2 ha)

Pentru Cladire administrativa:

Amplasament constructie propusa pe parcela

Amplasare fata de limita

parcela din/alinieri (m) Imobil

2 Suprafete construite, respectiv ocupate de fundatiile pilonilor si ale statiilor, precum si de alte

constructii

3 La suprafetele ocupate definitiv se adauga cele ce sunt utilizate numai in sezonul de iarna si pe care

practic nu se ridica constructii (partiile de schi, si suprafetele de sub traseele telefericelor)

E 29.80m

N 3.10m

S-V 5.40m

Descriere regim de inaltime

Nr. Nivele P

H.min. cornisa (m) +1.25m (fata de ・}0,00 – acces)

H.max. coama (m) +7.40m (fata de ・}0,00 – acces)

Bilant suprafete imobil propus:

Tip suprafata

Nivel P -

S.construita(mp) - 80.58 - -

S. terase ext. (mp) - 19.40 - -

S. utila interior (mp) - 57.51 - -

Total S. terase ext.(mp) 19.40

Total S. utila int (mp) 57.51

Total S.construita(mp) 80.58

Total S.c. desf.(mp) 80.58

Sc=80.58mp

Su =76.91mp

Sd=80.58mp

S platforme carosabile, parcaje= 123.50mp

S platforma beton= 2.16m

OCUPARE DE TEREN DEFINITIVA = 13.189,83 mp

OCUPARE DE TEREN TEMPORARA = 105.950 mp

OCUPARE DE TEREN TOTAL = 119139.83 mp = 11.91 ha

d) studii de teren:

Studiul topografic – realizat de SC TOPO SURVEY PROJECT SRL, proiect nr.

Studiul topografic s-a realizat cu dispozitive GPS iar masuratorile sunt in sistem national

Stereo 70. Lista coordonatelor xyz, precum si planurile de situatie cu cote sunt atasate

prezentei documentatii.

Studiu geotehnic – realizat de SC GEOIMOB SRL Brasov, proiect nr.

Studiul geotehnic s-a realizat in conformitate cu prederile legale, pe baza realizarii de

foraje geotehnice pe amplasamentul studiat.

e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice

domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu

recomandarea variantei optime pentru aprobare;

In cadrul investitiei Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov se vor realiza urmatoarele:

· Partii de schi

· Instalatii de transport cu cablu de tip teleschi

· Instalatii de transport cu cablu de tip telescaun

· Drum de acces

· Cladire administrativa

Partiile de schi vor avea urmatoarele caracteristici principale:

Partia de schi Stană:

- lungime = 560 m

- diferenta de nivel = 160 m

- latime medie = 50 m

- inclinare medie = 29,8 %

Partia de schi Clăbucet – A2:

- lungime = 523 m

- diferenta de nivel = 160 m

- latime medie = 50 m

- inclinare medie = 32,1 %

Partia de schi Clăbucet – B1:

- lungime = 832 m

- diferenta de nivel = 195 m

- latime medie = 40 m

- inclinare medie = 24,1 %

Partia de schi Teleschi:

- lungime = 502 m

- diferenta de nivel = 195 m

- latime medie = 40 m

- inclinare medie = 42,2 %

Partia de schi Gorganul:

- lungime = 602 m

- diferenta de nivel = 195 m

- latime medie = 40 m

- inclinare medie = 34,2 %

Pe suprafetele partiilor se vor profila rigole care sa asigure scurgerea apelor de

suprafata din precipitatii. Suprafetele partiilor se vor inierba cu un amestec de ierburi

perene.

Instalatiile de transport cu cablu vor avea urmatoarele caracteristici principale:

Telescaun Moieciu:

- lungime pe inclinare = 927,58 m

- diferenta de nivel = 305,00 m

- capacitate transport = 1.200 persoane / ora

- viteza transport = 2,20 m/s

- diametru cablu = 32 mm

- putere motor = 150 kW

Statia inferioara a Telescaunului Moieciu TSF2 este o constructie autoportanta

formata dintr-un pilon masiv executat din beton armat pe care se monteaza intregul

ansamblu de intindere. Dimensiunile de gabarit (proiectia la sol) sunt 8,00 x 25,00 m,

avand o inaltime totala de 7,00 m.

Linia de transport a telescaunului este formata din 10 piloni metalici de

constructie tubulara, piloni pe care sunt montate bateriile cu role ce sustin cablul

purtator-tractor. Inaltimea medie a cablului de-a lungul liniei este de 10 m.

Subteran, de-a lungul liniei de transport a telescaunului se vor monta cablurile de

semnalizare si control.

Statia superioara a telescaunului este asemanator din punct de vedere

constructiv cu cel din statia inferioara, pe pilonul masiv executat din beton armat fiind

montat grupul de antrenare impreuna cu roata de antrenare. Dimensiunile de gabarit

(proiectia la sol) sunt 8,00 x 25,00 m, avand o inaltime totala de 7,00 m.

Cabinele de comanda si de observare sunt executate din panouri sandwich cu

termoizolatie de 10 cm cu tamplarie cu geam termopan, avand dimensiunile in plan

de 8,50 x 6,00 m, respectiv 5,00 x 2,50 si inaltimea de 3,0 m.

Teleschi Clăbucet:

- lungime pe inclinare = 517,36 m

- diferenta de nivel = 160,00 m

- capacitate transport = 1.200 persoane / ora

- viteza transport = 2,50 m/s

- diametru cablu = 18 mm

- putere motor = 80 kW

Staţia inferioara a teleschiului se compune dintr-un spaţiu tehnologic. Acesta

este o construcţie autoportantă formată dintr-un pilon metalic pe care se montează

intregul ansamblu de antrenare si tensionare a cablului purtător-tractor.

Dimensiunile de gabarit (proiecţia la sol) sunt 6,00 x 2,50 m, avand o inălţime

totală de 3,50 m.

Spaţiul tehnologic din staţia superioara a teleschiului este format dintr-un pilon

metalic de susţinere a roţii de intoarcere.

Dimensiunile de gabarit (proiecţia la sol) sunt 4,00 x 2,50 m, avand o inălţime

totală de 5,00 m.

Cabinele de comanda si observare ale teleschiului se vor realiza din panouri

termoizolante tip sandwich, avand dimensiunile in plan de 4,0 x 3,0 m cu inaltimea de

2,5 m.

Teleschi Gorganul:

- lungime pe inclinare = 514,39 m

- diferenta de nivel = 195,00 m

- capacitate transport = 1.200 persoane / ora

- viteza transport = 2,50 m/s

- diametru cablu = 20 mm

- putere motor = 80 kW

Staţia inferioara a teleschiului se compune dintr-un spaţiu tehnologic. Acesta

este o construcţie autoportantă formată dintr-un pilon metalic pe care se montează

intregul ansamblu de antrenare si tensionare a cablului purtător-tractor.

Dimensiunile de gabarit (proiecţia la sol) sunt 6,00 x 2,50 m, avand o inălţime

totală de 3,50 m.

Spaţiul tehnologic din staţia superioara a teleschiului este format dintr-un pilon

metalic de susţinere a roţii de intoarcere.

Dimensiunile de gabarit (proiecţia la sol) sunt 4,00 x 2,50 m, avand o inălţime

totală de 5,00 m.

Cabinele de comanda si observare ale teleschiului se vor realiza din panouri

termoizolante tip sandwich, avand dimensiunile in plan de 4,0 x 3,0 m cu inaltimea de

2,5 m.

Drumul de acces se incadreaza in categoria functionala “Drumuri comunale“ clasa

tehnica V conform reglementarilor in vigoare (Ord. 45/1998 al Ministerului

Transporturilor).

Structura aleasa pentru drumul de acces este corespunzatoare categoriei functionale

si clasei tehnice specificate.

Soluţile adoptate pentru modernizarea drumului de acces sunt urmăoarele:

· 4 cm BA16 ( BAPC 16);

· 5 cm BAD25 ( BADPC 25);

· 18 cm balast stabilizat cu lianţi hidraulici;

· 10 cm balast de reprofilare

· pietruire veche reprofilată şi recompactată.

Pentru cladire administrativa, detaliile tehnice sunt urmatoarele :

Imobilul propus pentru construire are functiunea de cladire administrativa si

sediu administrativ pentru Domeniul Schiabil Moieciu si are regim de inaltime Parter.

Imobilul propus este dispus cu latura lunga paralela cu drumul de acces ,

accesul in cladire facundu-se pe aceasta latura. Diferenta dintre nivelul terenului si

cel de calcare (45cm) este preluata prin intermediul a 3 trepte dispuse central pe

fatada principala. Pentru accesul persoanelor cu dizabilitati a fost prevazuta aici si o

rampa, proiectata conform normativelor in vigoare. Pentru incadrarea in specificul

local, zona de acces in cladire are configuratia unei prispe de casa taraneasca.

Structura imobilului este din lemn, cu fundatii din beton armat. Peretii de

exterior sunt realizati din placi de OSB intre care este dispusa vata minerala 15 cm

grosime, pentru realizarea termoizolatiei. La interior acesti pereti sunt finisati cu

lambriu din lemn tratat ignifug, iar la exterior este propusa placare cu lemn tratat

hidrofug si ignifug. Peretii de compartimentare sunt din gipscarton dublu placati, pe

structura metalica. Sarpanta are structura din lemn tratat ignifug si invelitoarea

propusa este din tigla ceramica.

Anterior lucrarilor de fundare si constructie vor avea loc lucrari de amenajare a

terenului, reprezentand lucrari de curatare teren, excavare, nivelare.

Finisajele exterioare vor fi:

Soclu – placare piatra naturala din sursa locala;

Pereti – placare lemn tratat hidrofug si ignifug;

Tamplarie – din lemn cu geam termoizolant;

Pazie– lemn baituit, tratat ignifug si hidrofug;

Invelitoare – tigla ceramica.

Finisajele interioare vor fi:

Pardoseli: placi ceramice (gresie); dusumea din lemn masiv tratat;

Pereti: lambriu lemn tratat ignifug;

Tavan: lambriu lemn tratat ignfug.

Date tehnice constructie propusa

Destinatie CONSTRUIRE CLADIRE ADMINISTRATIVA

Sistem

constructiv

Structura din lemn ignifugat

Fundatii Talpi continue BA

Pereti Inchidere : pereti cu structura din lemn si placi OSB, cu termoizolatie

vata minerala

Compartimentare : pereti gipscarton dublu placati, pe structura

metalica

Plansee Lemn tratat ignifug

Sist.

acoperire Sarpanta lemn tratat

Tamplarii Lemn cu geam termoizolant

Finisaje

exterioare

Pereti Placare lemn tratat hidrofug si ignifug

Soclu Placare piatra naturala

Invelitoare Tigla ceramica

Finisaje

interioare Pardoseli Placi ceramice (gresie); dusumea din lemn tratat cu

structura din lemn.

Pereti Lambriu din lemn tratat ignifug

Tavane Lambriu din lemn tratat ignifug

Tamplarii Usi lemn pline

Captare Pluviale - Evacuare ape pluviale: un sistem de jgheaburi, burlane

si rigole va evacua apele de la invelitoare si terase

canalizindu-le inspre rigole montate in trotuar.

-Apele pluviale de pe platformele auto si/sau cai de acces

auto vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi si

apoi canalizate inspre bazinul vidanjabil dedicat.

Categoria de importanta: D

Clasa de importanta: IV

f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;

- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;

Situatia existenta si necesara a utilitatilor pentru Domeniul Schiabil Moieciu

Situatia existenta

Alimentarea cu apă – nu exista.

Canalizare – nu exista.

Alimentare cu energie electrica – nu exista

Necesarul de utilitati

Alimentarea cu apă – nu este cazul.

Canalizare – nu este cazul.

Alimentare cu energie electrica:

Pentru alimentarea cu energie electrica sunt necesare urmatoarele puteri:

Obiectiv Zona

Cota 1130

Zona

Cota

1435/1400

Zona

Cota

1595

TOTAL

Telescaun Moieciu 15 kW 160 kW - 175 kW

Teleschi Clăbucet - 90 kW 10 kW 100 kW

Teleschi Gorganul - 90 kW 10 kW 100 kW

TOTAL ZONA 15 kW 340 kW 20 kW 375 kW

Dupa cum rezulta din tabelul de mai sus, sunt trei zone ce necesita alimentare cu

energie electrica, respectiv:

Zona inferioara „Cota 1130” de la statia inferioara a telescaunului, respectiv

cabina de observare de la telescaun si caseria de bilete.

Zona de mijloc „Cota 1435 / 1400”, de langa statia superioara a telescaunului si

statiile inferioare ale celor doua teleschiuri, pentru alimentarea statiei de

antrenare a telescaunului, a celor doua teleschiuri, precum si a cabinelor de

comanda si de observare aferente

Zona superioara „Cota 1595” de la statiile superioare ale celor doua teleschiuri,

pentru alimentarea cabinelor de comanda.

Determinarea puterilor instalate si maxim absorbite s-au stabilit prin insumarea noilor

consumatori si anume:

o Telescaun Moieciu Pi = 175 kW Pa max = 160 kW

o Teleschi Clăbucet Pi = 100 kW Pa max = 90 kW

o Teleschi Gorganul Pi = 100 kW Pa max = 90 kW

Total: Pi = 375 kW, Pa max = 340 kW, Kc = 0,91

Solutii tehnice de asigurare cu utilitati

Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare

amplasat in zona statiei superioare a telescaunului si a statiei inferioare a teleschiului

Clabucet.

Postul de transformare sa va racorda pe partea de medie tensiune la retele de

medie tensiune din zona prin LEA 20 kV.

Alimentarea cu energie electrica se va face conform avizului de racordare si a

proiectului tehnic intocmit de compania de electricitate, la comanda beneficiarului.

Racordarea noilor consumatori la postul de transformare se va face prin retele

subterane in sistem radial.

Situatia existenta si necesara a utilitatilor pentru Cladirea Administrativa

Alimentarea cu apa:

Debitele calculate conform SR 1343-1si STAS 1478-90

Alimentarea cu apa se face din put forat sau din captare izvor. Numarul de persoane

pentru care s-a calculat consumul de apa este 4, reprezentand persoanele care se

vor afla in imobil in acelasi timp la un moment dat:

Consumul mediu zilnic de apa rece (Qzi mediu)

Debitul specific de apa pentru o persona pe zi : 25 litii/om*zi.

Qzimediu=4persX25l/pers*zi =100 l/zi=0,10 mc/zi

Consumul maxim zilnic de apa rece (Qzi maxim)

Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20

Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=1,20 mc/zi

Consumul maxim orar de apa rece (Qorar maxim)

Numarul de ore de utilizare a apei 10 ore

Coeficientul de neuniformitate orara=1,20

Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,06 mc/ora

Instalatia de apa calda menajera

Alimentarea cu apa se face din put forat sau din captare izvor. Numarul de persoane

pentru care s-a calculat consumul de apa este 4, reprezentand persoanele care se

vor afla in imobil in acelasi timp la un moment dat:

Consumul mediu zilnic de apa calda (Qzi mediu)

Debitul specific de apa pentru o persona pe zi : 10 litii/om*zi.

Qzimediu=4persX10l/pers*zi =0,04 mc/zi

Consumul maxim zilnic de apa calda (Qzi maxim)

Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20

Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=0,048 mc/zi

Consumul maxim orar de apa calda (Qorar maxim)

Numarul de ore de utilizare a apei 10 ore

Coeficientul de neuniformitate orara=1,20

Qorar maxim =Qzi maximX1,20/17=0.0024 mc/ora

Canalizarea apelor uzate evacuate

Debite calculate conform STAS 1846-90

Canalizarea menajera

Se va face cu ajutorul unui bazin de retentie vidanjabil, V~25mc.

Restitutia medie zilnica de apa uzata (Qu med zi)

Qu med zi=0,8XQzi mediu=0,8X0,1mc/zi=0,08 mc/zi

Restitutia maxima zilnica de apa uzata (Qu maxim zi)

Qu maxim zi=0,8XQzi maxim=0,8X0,08mc/zi=0,064 mc/zi

Restitutia maxima orara de apa uzata (Qu maxim orar)

Qu maxim orar=0,8XQorar maxim=0,8X0,06 mc/ora=0.0048 mc/ora

- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;

-Alimentare cu energie electrica: retea construita pentru asigurarea

necesarului instalatiilor de transport pe cablu.

-Alimentare cu apa: put forat sau captare izvor

-Alimentare cu gaz: nu este cazul.

-Evacuare ape uzate: bazin de retentie vidanjabil dedicat, conform Avizului

Apele Romane – SGA Brasov.

-Evacuare ape pluviale: un sistem de jgheaburi, burlane si rigole va evacua

apele de la invelitoare si terase canalizindu-le inspre rigole.

-Termoficare si apa calda menajera: centrala murala electrica.

-Deseuri menajere: depozitare in europubele amplasate pe platforma de beton

special amenajata. Evacuarea lor se va face periodic de firma specializata prin

contract.

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;

Studiul de impact asupra mediului a fost realizat pentru investitia propusa si este

atasat prezentei documentatii.

Proiectul propus spre finantare este un proiect incadrat de APM Brasov in categoria

B – Se supune CAU cu acord de mediu.

Decizia de incadrare a APM este atasata prezentei documentatii.

4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

Durata de realizare a obiectivelor proiectului va cuprinde:

Achizitia de echipamente si utilaje

Lucrarile de constructii, montaj,

probe si instruire personal.

Achizitia de echipamente si utilaje se estimeaza a se realiza intr-o perioada de

6 luni, durata ce cuprinde inclusiv furnizarea acestora la beneficiar. Aceasta perioada

a fost estimata tinandu-se cont atat de prevederile OUG 34/2006, cat si de durata de

furnizare a echipamentelor si utilajelor la destinatia finala.

Pentru lucrarile de constructii si montaj, durata de realizare estimata este de 2

ani.

Perioada optima pentru executarea lucrarilor de constructii si montaj la

obiectivele din proiectul de fata este mai – septembrie.

Principalele etape si graficul de realizare a investitiei sunt redate in tabelul de

mai jos:

Nr

crt OBIECTIV

DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI

Anul 1 Anul 2

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

1 PARTII DE SCHI

Achizitie lucrari

constructii

Lucrari terasamente

Profilare rigole

Insamantare partii

2 TELEFERICE

Achizitie echipament si

lucrari de C+M

Lucrari de constructii

statii si piloni

Lucrari de montaj

Probe, autorizare de

functionare cu public

3 MASINI DE BATUT

ZAPADA

Achizitie echipament

Probe, scolarizare

4 SISTEM DE

BILETERIE ELECTR

Achizitie echipament

Lucrari de montaj

Probe, scolarizare

5 UTILITATI

Alimentare cu energie

electrica

Pentru constructia cladirii administrative:

Durata de realizare a proiectului: 6 luni.

Pentru realizarea proiectului sunt prevazute urmatoarele activitati principale:

a) Realizarea procedurilor publice de achizitionare a serviciilor de proiectare faza

PT+DDE+CS si a lucrarilor de constructii. Durata: 1 luna.

b) Realizarea Proiectarii, faza PT+DDE+CS: durata 1 luna

c) Amenajarea terenului: lucrari de curetire, excavare, nivelare. Durata: 1 luna;

d) Realizarea fundatiei. Durata: 1 luna;

e) Constructie si montaj imobil structura de lemn: Durata: 1 luna;

f) Realizarea finisajelor interioare si dotari functionale si de specialitate: Durata:

1 luna;

Activitatea Luna1 Luna2 Luna3 Luna4 Luna5 Luna6

1. Achizitii publice proiectare si

lucrari constructie

2. Realizare PT+DDE+CS

3. Amenajarea terenului

4. Realizarea fundatiei

5. Lucrari de constructii si

montaj cladire punct informare

turistica

6. Realizare finisaje si dotari

Constructia cladirii administrative se va realiza in paralel cu amenajarea domeniului

schiabil si a drumului de acces.

Pentru constructia drum acces:

Durata de realizare a drumului de acces: 12 luni

Principalele etape:

a) organizarea licitatiei pentru achizita de proiectare faza PT si executie – 1 luna

b) realizarea PT – 2 luni

c) organizarea licitatiei pentru achizitia serviciilor de consultanta tehnica – 1 luna

d) supervizarea lucrarilor – 8 luni

e) organizarea de santier – 1 luna

f) lucrari de constructii – 8 luni

g) dotarea si marcarea investitiei – 1 luna

Graficul de realizare a investitiei – Drum de acces

Activitate Luna1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Licitatie PT si executie

Realizare PT

Organizarea de santier

Lucrari de constructii

Supervizarea lucrarilor

Dotarea si marcaje drum

Costurile estimative ale investiţiei

1. valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZ GENERAL

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării:

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane in Comuna Moieciu, judeţul Braşov

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr. Denumirea capitolelor si

crt. subcapitolelor de cheltuieli

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1 Obtinerea terenului

1.2 Amenajarea terenului

1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la

starea initiala 42.91 10.00 8.15 51.06 11.90

TOTAL CAPITOL 1 42.91 10.00 8.15 51.06 11.90

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2.1 Alimentare cu energie electrică 2 007.50 467.83 381.43 2 388.93 556.72

2.2 .00 .00 .00 .00

2.3 .00 .00 .00 .00

TOTAL CAPITOL 2 2 007.50 467.83 381.43 2 388.93 556.72

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1 Studii de teren 122.29 28.50 23.24 145.53 33.91

3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si

autorizatii 16.03 3.73 3.04 19.07 4.44

3.3 Proiectare si inginerie 726.85 169.39 138.10 864.95 201.57

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie .00 .00 .00 .00 0.00

3.5 Consultanta 228.12 53.16 43.34 271.46 63.26

3.6 Asistenta tehnica 109.03 25.41 20.72 129.74 30.24

TOTAL CAPITOL 3 1 202.31 280.19 228.44 1 430.75 333.42

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Construcţii şi instalaţii

Amenajare partie A1 "Stană" 129.07 30.08 24.52 153.59 35.79

Amenajare partie A2 "Clăbucet" 120.54 28.09 22.90 143.44 33.43

Amenajare partie B1 "Clăbucet" 204.54 47.67 38.86 243.40 56.72

Amenajare partie B2 "Teleschi" 123.41 28.76 23.45 146.86 34.22

Amenajare partie B3 "Gorganul" 148.00 34.49 28.12 176.11 41.04

Telescaun "Moieciu" TSF2 1 815.90 423.18 345.02 2 160.92 503.58

Teleski "Clăbucet" TK2 495.15 115.39 94.08 589.23 137.31

Teleski "Gorganul" TK2 417.97 97.40 79.41 497.38 115.91

Sistem electronic de bileterie 24.08 5.61 4.58 28.66 6.68

Maşină de bătut zăpada 17.20 4.01 3.27 20.47 4.77

Drum acces 1 651.13 384.78 313.71 1 964.84 457.89

Constructie cladire administrativa 278.10 64.81 52.84 330.94 77.12

4.2 Montaj utilaje tehnologice

Telescaun "Moieciu" TSF2 1 290.00 300.62 245.10 1 535.10 357.74

Teleski "Clăbucet" TK2 244.59 57.00 46.47 291.07 67.83

Teleski "Gorganul" TK2 244.59 57.00 46.47 291.07 67.83

Sistem electronic de bileterie 540.68 126.00 102.73 643.41 149.94

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu

montaj

Telescaun "Moieciu" TSF2 1 501.89 350.00 285.36 1 787.24 416.50

Teleski "Clăbucet" TK2 1 630.62 380.00 309.82 1 940.44 452.20

Teleski "Gorganul" TK2 1 630.62 380.00 309.82 1 940.44 452.20

Sistem electronic de bileterie 514.93 120.00 97.84 612.77 142.80

Cladire administrativa 12.00 2.80 2.28 14.28 3.33

4.4

Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

Maşină de bătut zăpada 1 072.78 250.00 203.83 1 276.60 297.50

Cladire administrativa 9.20 2.14 1.75 10.95 2.55

4.5 Dotări

Amenajare partie A1 "Stană" 11.42 2.66 2.17 13.59 3.17

Amenajare partie A2 "Clăbucet" 10.67 2.49 2.03 12.70 2.96

Amenajare partie B1 "Clăbucet" 16.97 3.96 3.22 20.20 4.71

Amenajare partie B2 "Teleschi" 10.24 2.39 1.95 12.19 2.84

Amenajare partie B3 "Gorganul" 12.28 2.86 2.33 14.61 3.41

Drum acces 42.91 10.00 8.15 51.06 11.90

Cladire administrativa 92.45 21.54 17.57 110.02 25.64

4.6 Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4 14 313.92 3 335.72 2 719.64 17 033.57 3 969.51

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier (3%) 235.98 54.99 44.84 280.82 65.44

5.1.1. Lucrări de construcţii

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului (1.3%) 105.33 24.55 20.01 125.34 29.21

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute (5%) 767.13 178.77 145.75 912.88 212.74

TOTAL CAPITOL 5 1 108.44 258.31 210.60 1 319.04 307.39

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 32.34 7.54 6.14 38.48 8.97

6.2 Probe tehnologice si teste 64.68 15.07 12.29 76.97 17.94

TOTAL CAPITOL 6 97.02 22.61 18.43 115.45 26.90

TOTAL GENERAL 18 772.10 4 374.66 3 566.70 22 338.80 5 205.84

Din care C + M 6 103.32 1 422.32 1 159.63 7 262.95 1 692.56

S.C. TRANSCABLU S.R.L.

director Sef proiect, Intocmit,

Ing. Petre Popa -jr. Ing. Petre Popa -jr. Ec. Simona Mijea

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în

Comuna Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Alimentare cu energie electrică

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii

euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1 Post de transformare de 400

kVA complet echipat 415.00 96.71 78.85 493.85 115.09

2 LEA 20 kV - alimentare PT 1 120.00 261.01 212.80 1332.80 310.60

3 LES 0.4 kV - de la PT la TG 472.50 110.11 89.78 562.28 131.03

TOTAL I 2 007.50 467.83 381.43 2 388.93 556.72

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL III .00 .00 .00 .00 .00

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2 007.50 467.83 381.43 2 388.93 556.72

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna Moieciu,

judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Maşină de bătut zăpada

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1 Transport masina de batut

zapada 17.20 4.01 3.27 20.47 4.77

TOTAL I 17.20 4.01 3.27 20.47 4.77

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Masina de batut zapada

echipata cu lama frontala

hidraulica cu 12 pozitii, freza cu

lamela ajustabila ~ 350 CP 1 072.78 250.00 203.83 1276.60 297.50

TOTAL III 1 072.78 250.00 203.83 1 276.60 297.50

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 1 089.98 254.01 207.10 1 297.07 302.27

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Sistem electronic de bileterie

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA) TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii

euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1 Constructii civile - fundatii

cititoare 6.88 1.60 1.31 8.19 1.91

2 Transport echipament import 17.20 4.01 3.27 20.47 4.77

TOTAL I 24.08 5.61 4.58 28.66 6.68

II - MONTAJ

1 Montaj echipament import 540.68 126.00 102.73 643.41 149.94

TOTAL II 540.68 126.00 102.73 643.41 149.94

III - PROCURARE

1 Echipament emitere / control

bilete, furnitura completa pentru

un telescaun si doua teleschiuri 514.93 120.00 97.84 612.77 142.80

TOTAL III 514.93 120.00 97.84 612.77 142.80

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 1 079.69 251.61 205.14 1 284.83 299.42

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Teleski "Gorganul" TK2

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1 Cabine c-da si observare 70.00 16.31 13.30 83.30 19.41

2 Transport echipamente import 17.20 4.01 3.27 20.47 4.77

3 Fundatii statii si piloni (25 mc x

2 + 20 mc x 6) 292.40 68.14 55.56 347.96 81.09

4 Instalatii electrice 38.37 8.94 7.29 45.66 10.64

TOTAL I 417.97 97.40 79.41 497.38 115.91

II - MONTAJ

1 Montaj echipamente si utilaje

import 244.59 57.00 46.47 291.07 67.83

TOTAL II 244.59 57.00 46.47 291.07 67.83

III - PROCURARE

1 Echipament electro-mecanic

complet 1 630.62 380.00 309.82 1940.44 452.20

TOTAL III 1 630.62 380.00 309.82 1 940.44 452.20

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2 293.18 534.40 435.70 2 728.89 635.94

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Teleski "Clăbucet" TK2

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii

euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1 Cabine c-da si observare 70.00 16.31 13.30 83.30 19.41

2 Transport echipamente import 34.40 8.02 6.54 40.94 9.54

3 Fundatii statii si piloni (25 mc x

2 + 20 mc x 7) 326.80 76.16 62.09 388.89 90.63

4 Instalatii electrice 63.95 14.90 12.15 76.10 17.73

TOTAL I 495.15 115.39 94.08 589.23 137.31

II - MONTAJ

1 Montaj echipamente si utilaje

import 244.59 57.00 46.47 291.07 67.83

TOTAL II 244.59 57.00 46.47 291.07 67.83

III - PROCURARE

1 Echipament electro-mecanic

complet 1 630.62 380.00 309.82 1940.44 452.20

TOTAL III 1 630.62 380.00 309.82 1 940.44 452.20

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2 370.36 552.39 450.37 2 820.73 657.34

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Telescaun "Moieciu" TSF2

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii

euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1 Cabine c-da si observare 140.00 32.63 26.60 166.60 38.82

2 Transport echipamente import 430.00 100.21 81.70 511.70 119.25

3 Fundatii statii si piloni (150 mc x

2 statii + 35 mc x 10) 1 118.00 260.54 212.42 1330.42 310.04

4 Instalatii electrice 127.90 29.81 24.30 152.20 35.47

TOTAL I 1 815.90 423.18 345.02 2 160.92 503.58

II - MONTAJ

1 Montaj echipamente si utilaje

import 1 290.00 300.62 245.10 1535.10 357.74

TOTAL II 1 290.00 300.62 245.10 1 535.10 357.74

III - PROCURARE

1 Echipament electro-mecanic

complet, inclusiv pilonii de linie -

echipament reutilizat, import

Austria 1 501.89 350.00 285.36 1787.24 416.50

TOTAL III 1 501.89 350.00 285.36 1 787.24 416.50

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 4 607.79 1 073.80 875.48 5 483.26 1 277.82

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Amenajare partie B3 "Gorganul"

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1

Profilare partie - terasamente,

pentru circa 40% din suprafata

totala a partiei (gol alpin,

pasune) 81.97 19.10 15.57 97.54 22.73

2 Rigole pentru scurgerea apelor 8.24 1.92 1.56 9.80 2.28

3 Acoperire cu covor vegetal 57.79 13.47 10.98 68.77 16.03

TOTAL I

148.0

0 34.49 28.12 176.11 41.04

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Dotari partii - marcaje,

indicatoare, plase de protectie

cf. HG 263/2001 12.28 2.86 2.33 14.61 3.41

TOTAL III 12.28 2.86 2.33 14.61 3.41

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

160.2

8 37.35 30.45 190.73 44.45

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Amenajare partie B2 "Teleschi"

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1

Profilare partie - terasamente,

pentru circa 40% din suprafata

totala a partiei (gol alpin,

pasune) 68.35 15.93 12.99 81.34 18.96

2 Rigole pentru scurgerea apelor 6.87 1.60 1.30 8.17 1.90

3 Acoperire cu covor vegetal 48.19 11.23 9.16 57.35 13.36

TOTAL I

123.4

1 28.76 23.45 146.86 34.22

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Dotari partii - marcaje,

indicatoare, plase de protectie

cf. HG 263/2001 10.24 2.39 1.95 12.19 2.84

TOTAL III 10.24 2.39 1.95 12.19 2.84

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

133.6

5 31.15 25.39 159.05 37.06

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Amenajare partie B1 "Clăbucet"

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1

Profilare partie - terasamente,

pentru circa 40% din suprafata

totala a partiei (gol alpin,

pasune)

113.2

9 26.40 21.52 134.81 31.42

2 Rigole pentru scurgerea apelor 11.38 2.65 2.16 13.54 3.16

3 Acoperire cu covor vegetal 79.87 18.61 15.18 95.05 22.15

TOTAL I

204.5

4 47.67 38.86 243.40 56.72

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Dotari partii - marcaje,

indicatoare, plase de protectie

16.97 3.96 3.22 20.20 4.71

cf. HG 263/2001

TOTAL III 16.97 3.96 3.22 20.20 4.71

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

221.5

1 51.62 42.09 263.60 61.43

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Amenajare partie A2 "Clăbucet"

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1 Profilare partie - terasamente,

pentru circa 30% din suprafata

totala a partiei (gol alpin,

66.76 15.56 12.68 79.45 18.51

pasune)

2 Rigole pentru scurgerea apelor 6.71 1.56 1.27 7.98 1.86

3 Acoperire cu covor vegetal 47.07 10.97 8.94 56.01 13.05

TOTAL I

120.5

4 28.09 22.90 143.44 33.43

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Dotari partii - marcaje,

indicatoare, plase de protectie

cf. HG 263/2001 10.67 2.49 2.03 12.70 2.96

TOTAL III 10.67 2.49 2.03 12.70 2.96

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

131.2

1 30.58 24.93 156.14 36.39

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna

Moieciu, judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Amenajare partie A1 "Stană"

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1

Profilare partie - terasamente,

pentru circa 30% din suprafata

totala a partiei (gol alpin,

pasune) 71.48 16.66 13.58 85.07 19.82

2 Rigole pentru scurgerea apelor 7.18 1.67 1.36 8.55 1.99

3 Acoperire cu covor vegetal 50.40 11.75 9.58 59.98 13.98

TOTAL I

129.0

7 30.08 24.52 153.59 35.79

II - MONTAJ

1 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Dotari partii - marcaje,

indicatoare, plase de protectie

cf. HG 263/2001 11.42 2.66 2.17 13.59 3.17

TOTAL III 11.42 2.66 2.17 13.59 3.17

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

140.4

9 32.74 26.69 167.18 38.96

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna Moieciu,

judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Amenajare drum acces

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii

euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1 Terasamente 114.15 26.60 21.69 135.84 31.66

2

Structura carosabil

1

536.98 358.18 292.03 1829.01 426.23

3 Instalatii .00 .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL I

1

651.13 384.78 313.71 1 964.84 457.89

II - MONTAJ

1 Montaj utilaje şi echipamente

tehnologice 0 0.00

TOTAL II .00 .00 .00 .00 .00

III - PROCURARE

1 Dotari - marcaje si indicatoare 42.91 10.00 8.15 51.06 11.90

TOTAL III 42.91 10.00 8.15 51.06 11.90

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

1

694.04 394.78 321.87 2 015.91 469.79

Dezvoltarea infrastructurii turistice montane în Comuna Moieciu,

judeţul Braşov

DEVIZE PE OBIECT

Devizul obiectului Constructie cladire administrativa

in mii lei / mii euro la cursul 4.2911 lei/euro din data de 21.10.2009

Valoare (fără

TVA) TVA Valoare (inclusiv

Nr. Denumirea capitolelor si TVA)

crt. subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I - LUCRĂRI DE

CONSTRUCŢII

1 Terasamente 9.20 2.14 1.75 10.95 2.55

2 Constructii: rezistenta (fundatii si

structura de rezistenta) si arhitectura

(inchideri exterioare, compartimentari,

finisaje)

245.9

0 57.30 46.72 292.62 68.19

3 Izolatii .00 .00 0.00 0.00 0.00

4 Instalatii electrice 10.00 2.33 1.90 11.90 2.77

5 Instalatii sanitare 13.00 3.03 2.47 15.47 3.61

6 Instalaţii de incălzire,

ventilare,climatizare, PSI, radio-tv,

intranet .00 0.00 0.00 0.00

7 Instalaţii de alimentare cu gaze

naturale .00 0.00 0.00 0.00

8 Instalaţii de telecomunicaţii .00 0.00 0.00 0.00

TOTAL I

278.1

0 64.81 52.84 330.94 77.12

II - MONTAJ

1 Montaj utilaje şi echipamente

tehnologice 12 2.80 2.28 14.28 3.33

TOTAL II 12.00 2.80 2.28 14.28 3.33

III - PROCURARE

1 Utilaje si echipamente tehnologice 9.20 2.14 1.75 10.95 2.55

2 Dotari 92.45 21.54 17.57 110.02 25.64

TOTAL III

101.6

5 23.69 19.31 120.96 28.19

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

391.7

5 91.29 74.43 466.18 108.64

2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

Esalonarea investitiei pe cei 2 ani aferenti implementarii investitiei, se face astfel, la

costurile in euro cu TVA inclus:

Anul 1 Anul 2 TOTAL

Partii de schi 312 624 937

Teleferice 7 355 3 678 11 033

Sistem electronic de

bileterie 857 428 1 285

Masina de batut

zapada 973 324 1 297

Utilitati 796 1 593 2 389

Drum acces 2 016 2 016

Cladire

administrativa 466 466

TOTAL 12 775 6 647 19 422

Analiza cost-beneficiu:

1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinţă;

2. analiza opţiunilor4;

Varianta maxima a investitiei:

Prioiectul de dezvoltare a infrastructurii turistice montane in comuna Moieciu,

prezentat si analizat in prezenta documentatie tehnico-economica, poate face parte

dintr-un plan investitional mai amplu, bazandu-se pe potentialul natural al Muntelui

Clabucet.

In urma concluziilor specialistilor, Domeniul Schiabil Clabucet-Moieciu poate avea

pana la 20 de km de partie, deservite de multiple instalatii de transport pe cablu

(teleschiuri, telescaun, telegondola).

4 Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), varianta

medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată.

Astfel, in varianta maxima de investitie, care va sta la baza Planului de dezvoltare a

statiunii de schi Moieciu, se vor realiza:

- intre 15 si 20 km de partie, pe muchiile Muntelui Clabucet, avand preponderent

orientare Nord.

- 5 instalatii de telescaun, dintre care 4 vor deservi partiile de schi si o instalatie

telescaun va fi folosita pentru accesul turistilor din zona Valea Moieciu Cald (cota

1130) spre zona cota 1430 m. Doua dintre instalatiile de telescaun vor fi amplasate

pe fata nordica a muntelui, plecand din valea Moieciu Rece si avand statiile

superioare in pasunea Clabucet sau pe platoul Varfului Gorganul 1595 m.

- 4 instalatii telescaun, care vor deservi portiuni superioare ale partiilor mari sau

partiile mici, amplasate in zona pasunii Varfului Gorganului.

- o instalatie telegondola, care va avea rolul de a transporta un numar mare de turisti

din zona Moieciu Rece spre cota 1430 m, unde va fi punctul de intalnire a altor 3

instalatii de transport pe cablu, si care are potential de dezvoltare ca zona de

agrement turistic, zona de panorama, amplasament pentru restaurante, tesare

deservire turisti si schiori.

In urma investitie maxime, se va valorifica integral potentialul natural al Muntelui

Clabucet si vor putea fi dezvoltate numeroase areale, care, prin concesiunea

terenurilor, pot duce la dezvoltarea infrastructurii de cazare si agrement, prin

constructia de complexe turistice, hoteluri si vile turistice.

O imagine a investitiei maxime este prezentata aici:

Optiunea de investitie maxima: Estimarea valorii:

- 18.5 milioane euro, echipamentele si constructia-montajul instalatiilor de transport

pe cablu si amenajarea partiilor.

- 1.5 milioane euro, amenajarea teritoriului, asigurarea utilitatilor

- 1.8 milioane euro, proiectarea si studiile de teren.

Valoare estimativa totala a investitiei maxime: 21.8 milioane de euro.

Dezavantaje in realizarea investitiei maxime:

- Dificultatea identificarii unei surse de finantare suficiente pentru realizarea investitiei

la acest nivel din prim etapa; se impune etapizarea investitiei si realizarea dezvoltarii

infrastructurii turistice montane pe parcursul generarii veniturilor si profitului din

exploatare. Datorita valorii mari a investitiei, aceasta nu poate fi finantata din fonduri

nerambursabile comunitare, avand in vedere bugetele reduse pentru acest gen de

investitii la nivel regional (regiunea Centru).

- Incapaciatea Consiliului Local Moieciu de a sustine o investitie de asemenea

valoare din surse financiare proprii.

- Impact de mediu ridicat, mai ales prin defrisarea unei suprafete foarte mari de

padure.

- Durata mare de avizare a investitiei, mai ales datorita avizelor necesare pentru

realizarea defrisarii.

Varianta medie a investitiei:

Varianta medie este considerata ca fiind etapa initiala din realizarea investitiei

maxime, prin identificarea acelor elemente de infrastructura care sa reprezinte in

mod coerent un element turistic de atractie, suficient de puternic pentru turisti astfel

incat sa se asigure rentabilitatea investitiei.

S-au identificat astfel elementele de investitie care sa valorifice eficient potentialul

natural in raport cu valoarea financiara a investitiei si a rentabilitatii ei. Astfel, studiul

de fata a analizat investitia medie ce poate fi realizata in arealul Muntelui Clabucet.

Investitia medie este constituita astfel de urmatoarele elemente:

- 5 partii de schi, insumand o lungime totala de 3.02 km

- 3 instalatii de transport cablu, din care o instalatie telescaun pentru accesul turistilor

in zona schiabila si 2 instalatii teleschi, pentru deservirea partiilor.

Atasam o imagine a investitiei medii:

Investitia medie este privita ca o prima etapa din dezvoltarea infrastructurii montane

de turism, la nivelul zonei Clabucet Moieciu. Urmatoarele investitii, in conformitate cu

Planul de investitii al statiunii, vor conduce la realizarea variantei de investitie

maxima si se va realiza in etape, conform unui plan financiar de investitie, ce va fi

realizat in functie de rezultatele financiare ale investitiei medii.

Valoarea totala a investitiei in varianta medie, conform Devizului General:

4.374.660 euro - Valoare totala investitie, conform Deviz General, fara TVA.

Acestor cheltuieli li se adauga costurile cu audit si promovare/informare, conform

Cerintelor enuntate in Ghid Solicintant finantare nerambursabila pentru POR Axa 5.2.

Valoare totala Proiect 4.420.610 euro

Valoare totala a cheltuielilor eligibile 3.697.336 euro

Valoare Finantare nerambursabila 2.588.135 euro

Valoare cheltuieli neeligibile 723.273 euro

Contributie proprie la ch.eligibile 1.109.200 euro.

Dezavantaje in realizarea investitiei medii:

- Atractivitate redusa in comparatie cu atractivitatea investitie maxime.

- Amanarea dezvoltarii constructiilor si altor servicii in zona, fapt ce conduce

la amanarea obtinerii unor venituri suplimentare din turism, agrement si

servicii conexe de catre Consiliul Local.

- Necesitatea obtinerii finantarii nerambursabile din fondurile europene

destinate axei de infrastructura in turism pentru a putea demara investia.

- Dezvoltarea statiunii in mai multe etape prezinta riscul dezvoltarii

neuniforme si haotice a infrastructurii, in cazul schimbarii echipei de

management, echipei de proiectare sau a conducerii Primariei Moieciu

(Consiliul Local).

In urma analizei celor doua variante de investitie, se impune selectarea variantei de

investitie medie, avand in vedere conjunctura surselor de finantare si a oportunitatilor

existente.

3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul

cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

4. analiza economică5, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

5. analiza de senzitivitate;

6. analiza de risc.

Sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie in conformitate cu legislaţia in vigoare şi

constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,

credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte

surse legal constituite.

Sursele de finantare pentru realizarea investitiei sunt urmatoarele:

4.374.660 euro - Valoare totala investitie, conform Deviz General, fara TVA.

Acestor cheltuieli li se adauga costurile cu audit si promovare/informare, conform

Cerintelor enuntate in Ghid Solicintant finantare nerambursabila pentru POR Axa 5.2.

Valoare totala Proiect 4.420.610 euro

Valoare totala a cheltuielilor eligibile 3.697.336 euro

Valoare Finantare nerambursabila 2.588.135 euro

Valoare cheltuieli neeligibile 723.273 euro

Contributie proprie la ch.eligibile 1.109.200 euro.

Pentru implementarea proiectului, se va opta astfel pentru un mix de solutii de finantare,

alcatuit din urmatoarele surse de venit:

a) Finantare nerambursabila, pentru un cuantum total de 70% din valoarea

cheltuielilor eligibile, prin Programul Operational Regional, Axa 5.2

b) Bugetul Consiliului Local Moieciu, pentru acoperirea contributiei proprii la

cheltuielile eligibile si cheltuielile neeligibile, precum si pentru acoperirea

TVA aferent investitiei

c) In cazul lipsei surselor de venit de la bugetul local, se va opta pentru surse

de finantare externe, precum :

- Bugetul Consiliului Judetean Brasov

- Bugetul Ministerului Turismului

- Alocare financiara prin Hotarare de Guvern

- Credit financiar de la o institutie financiar-bancara

- Emisiune de obligatiuni

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

1. număr de locuri de muncă create in faza de execuţie;

5 Este obligatorie doar in cazul investiţiilor publice majore

Pentru implementarea proiectului vor fi necesare 18 locuri de munca, dupa cum

urmeaza:

· 8 persoane lucrari de constructii;

· 4 persoane lucrari de amenajare partii de schi;

· 6 persoane lucrari de montaj teleferice;

2. număr de locuri de muncă create in faza de operare.

Se vor crea urmatoarele noi locuri de munca:

Administrativ – total 4 posturi

o Director de zona – 1 post – persoana cu studii superioare tehnice si cu

training in management, responsabilul cu verificarea si supravegherea

tehnica a instalatiilor (RSVTI)

o Contabil, responsabil marketing – 1 post – persoana cu studii superioare

economice

o Casieri – 2 posturi

Telescaun Moieciu

o 6 posturi = persoane cu calificare electro-mecanica (sef de instalatie,

adjunct sef de instalatie, mecanici trolisti si peronisti/observatori)

Teleschi Clabuce t

o 3 posturi = persoane cu calificare electro-mecanica (mecanici trolisiti si

peronisti/observatori)

Teleschi Gorganu l

o 3 posturi = persoane cu calificare electro-mecanica (mecanici trolisiti si

peronisti/observatori)

Masini de batut zapada

o 2 posturi = persoane cu calificare electro-mecanica si/sau hidraulica

Salvamont

o 4 posturi = salvamontisti

In total, dupa realizarea investitiei se vor crea 22 noi locuri de munca.

Se recomanda ca personalul de exploatare de la teleferice si de la masinile de

batut zapada sa fie calificat pentru mai multe genuri de activitati. De exemplu,

personalul de la teleferice sa poata conduce masinile de batut zapada s.a.m.d.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) 22338.80 mii lei

(in preţuri – luna octombrie, anul 2009, 1 euro = 4.2911 lei), din care:

- construcţii-montaj (C + M); 7262.95 mii lei

2. eşalonarea investiţiei (INV/C + M):

- anul I; 12.775 mii ron

- anul II 6.647 mii ron

3. durata de realizare (luni);24 luni

4. capacităţi (in unităţi fizice şi valorice);

Domeniu schiabil proiectat – lungime totala 3.02 km

- suprafata totala partii 13.2 ha

- numar partii de schi = 5 partii

- instalatii de transport pe cablu = 3 instalatii, din care:

- 2 instalatii teleschi

- 1 instalatie telescaun

- drum acces modernizat – lungime 2 km

- cladire administrativa – Sd = 80 mp

- capacitate de transport pe cablu = 2400 pers./h

- capacitate partie = Capacitate zilnica optima = 975 pers/zi

= Capacitate zilnica max. = 1138 pers./zi

Partia de schi Stană:

- lungime = 560 m

- diferenta de nivel = 160 m

- latime medie = 50 m

- inclinare medie = 29,8 %

Partia de schi Clăbucet – A2:

- lungime = 523 m

- diferenta de nivel = 160 m

- latime medie = 50 m

- inclinare medie = 32,1 %

Partia de schi Clăbucet – B1:

- lungime = 832 m

- diferenta de nivel = 195 m

- latime medie = 40 m

- inclinare medie = 24,1 %

Partia de schi Teleschi:

- lungime = 502 m

- diferenta de nivel = 195 m

- latime medie = 40 m

- inclinare medie = 42,2 %

Partia de schi Gorganul:

- lungime = 602 m

- diferenta de nivel = 195 m

- latime medie = 40 m

- inclinare medie = 34,2 %

Telescaun Moieciu:

- lungime pe inclinare = 927,58 m

- diferenta de nivel = 305,00 m

- capacitate transport = 1.200 persoane / ora

- viteza transport = 2,20 m/s

- diametru cablu = 32 mm

- putere motor = 150 kW

Teleschi Clăbucet:

- lungime pe inclinare = 517,36 m

- diferenta de nivel = 160,00 m

- capacitate transport = 1.200 persoane / ora

- viteza transport = 2,50 m/s

- diametru cablu = 18 mm

- putere motor = 80 kW

Teleschi Gorganul:

- lungime pe inclinare = 514,39 m

- diferenta de nivel = 195,00 m

- capacitate transport = 1.200 persoane / ora

- viteza transport = 2,50 m/s

- diametru cablu = 20 mm

- putere motor = 80 kW

5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizată investiţia, după

caz.

Incasari anuale estimate = 673.137 euro

Cheltuieli anuale estimate = 610.719 euro

Beneficiu anual = 62.418 euro

Rentabilitate = 9.3%

Numar personal = 22 angajati

Productivitatea muncii = 30.597 euro/angajat

Avize şi acorduri de principiu

1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;

2. certificatul de urbanism;

3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan,

apă-canal, telecomunicaţii etc.);

4. acordul de mediu;

5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.

B. Piese desenate:

1. plan de amplasare in zonă (1:25.000 - 1:5.000);

2. plan general (1:2.000 - 1:500);

3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de

coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;

4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

 
 
 
 
 
 
Comments