Memoriu proiect MHC

MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI INTEGRAT DE MEDIU
intocmit de catre SC ELLENIS INVESTMENT SRL

Comenteriu CEM: acest text ne-a fost pus la dispozitie in format electronic de catre dna Barbu (APM Brasov). Nu putem stii cu exactitate, daca textul conincide cu cel aflat in format la APM BV. 

 

AMENAJAREA HIDROENERGETICA A RAULUI MOIECIU

         AMONTE DE LOCALITATEA MOIECIU DE JOS

 

 MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI  

INTEGRAT DE MEDIU

 

Responsabil Proiect: Schrek Tibold

 

  

         -Proiectul s-a intocmit in municipiul Sfantu Gheorghe-

                                                 Noiembrie 2012

 

 

 

Memoriu de prezentare

 

   

Denumirea  proiectului:

 

            “AMENAJARE HIDROENERGETICA A RAULUI MOIECIU ”

Titular:

- Numele companiei: S.C. ELLENIS INVESTMENT S.R.L.

- Adresa poştală: Jud. Covasna, Loc. Sfantu Gheorghe, Str. Ltn. Paius David,                             

   nr.24.

- Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

            Tel: 0760677270

             E-mail: office@elenis.ro

- Numele persoanei de contact: dl. Schrek Tibold

 

 Descrierea proiectului:

 

Denumirea obiectivului de investitii: “AMENAJARE HIDROENERGETICA A RAULUI MOIECIU ”

 

 

Amplasamentul obiectivului si adresa :

 

Raui Moieciu (cod cadastral VIII.1.50.4), care este prevazut a se amenaja

hidroenergetic face parte din bazinul hidrografic al raului Olt si  este afluent de stanga al

acestuia. ln dreptul localitatii Moieciu de Sus raul Moieciu are ca afluent de stanga raul

Stancioiu (cod cadastrai VIII.50.1). Aval de confluenta in partea de sud a localitatii Moieciu de Sus, raul Moeciu are ca afluent de dreapta paraul Valea Brusturoasa, care desi are debit permanent nu este trecut in atlasul cadastral al Apelor Romane. Cursurile de apa

prezentate mai sus urmeaza sa fie cuprinse in schema de amenajare hidroenergetica a

raului Moieciu.

Accesul in localitatea Moieciu de Jos se realizeaza pe DN 73 Brasov~Pitesti. Din aceasta localitate se ajunge la Moieciu de Sus pe DJ  112F , iar mai departe pe amplasamente pe DC 53, DC 55 si pe drumurile locale paralele cu raurile.

 

Titularul proiectuiui:

Titularul si  beneficiarul investitiei este SC .Ellenis Investment SRL - in asociere cu  Consiliul Local al Comunei Moieciu

 

Perioada de executie propusa:

 Durata de executie a investitiei este de 48 luni.

 

 

 

 

Scurta prezentare a ptoiectului:

 

Proiectul consta din amplasarea a 5 buc. MHC-uri  pe terenuri proprietate privata / publica si realizarea a 6 captari in albia raului. Din captari apa va ajunge la MHC-uri prin conducte de aductiune de diferite diametre si diferite lungimi ,amplasate in acostamentul drumului,iar unde acesta este inexistent se vor amplasa in drum.

Dupa terminarea lucrarilor carosabilul se va readuce la starea initiala.

Energia produsa se va injecta in reteaua nationala aflata in imediata apropiere a MHC-urilor.

Capacitatea de productie a ansamblului este de 2.31 mw ???

Captarile vor fi realizate din beton armat,iar casutele MHC-urilor sunt prevazute a se realiza din structura de metal,panouri sandwich, imbracat in lemn,pentru o mai buna integrare in peisaj.

 

   Justificarea necesităţii proiectului:

 

In conformitate cu Strategia de dezvoltare si diversificare a activitatilor sale, Consiliul Local al Primariei comunei Moieciu participa ca asociat  la implementarea acestui proiect in domeniul generarii energiei electrice care utilizeaza resurse energetice regenerabile, pentru valorificarea la maxim a potentialului hidroenergetic al raului Moieciu si afluenti.

Acest proiect se integreaza in progranul national de crestere a capacitattilor de productie a energiei verzi si in realizarea angajamentelor asumatede Romania fata de Uniunea Europeana, in vederea integrari energetice a romaniei in marile proiecte energetice ce vizeaza scaderea productiei energetice din surse neregenerabile ale UE.

Fiind o tehnologie ce utilizeaza resurse nepoluante in procesul de productie a energiei acest proiect v-a contribui major la scaderea  poluarii mediului inconjurator.

 

 

Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

      formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de   

       construcţie etc.)

- s-a atasat la dosar: -

 

 Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

 

a)      profilul şi capacităţile  de producţie;  Microhidrocentrale,capacitate dee prod. de 2.31 mw   ?????

b.c)  descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz); descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea;

 

 

 

 

Principalele indicatii de montare si exploatare a captarii

Pentru captare se vor executa desene de goluri si piese inglobate si de montaj general. La terminarea montajului se va face receptia conform instructiunilor in vigoare. Pentru buna functionare a captarii este necesar sa se respecte pozitiile si cotele din desenele de montaj cu tolerantele date de STAS 2300, pentru executia mijiocie si grosolana. Pragurile, ghidajele stavilelor si vanelor, carcasa armaturii la sectiunea de control si aghidajele vanei de spalare se monteaza prin inglobare in beton de montaj, cu ancorare de reteaua de fier a armaturii constructiei.

Inainte de inglobare, acestea se vor curata de picaturile de vopsea, cazute pe fetele de inglobare, noroi, rugina si se vor remedia defectiunile aparute in timpul transportului si manipularii. Aceleasi operatii se vor face si inainte de montarea pieselor mobile.

Principalele date de exploatare a captarilor secundare sunt destinate sa asigure functionarea automata a acestora in conditii normale, in toate anotimpurile. ln perioadele de viituri, la maxim 24 ore dupa trecerea acestora se va face un control suplimentar al captarii. Cu ocazia unui control periodic se va realiza:

• verificarea vizuala a starii echipamentului urmarindu-se in special daca au aparut deformari sau corodari, blocari, deplasari de la pozitia initiala, rupturi;

 • observarea starii de infundare a gratarului de captare si daca este nevoie se va face o curatire manuala a acestuia;

 • verificarea functionarii instalatiei de spalare automata din casa vanei; se va face eventual o spalare cu comanda voita.

Beneficiarul va intocmi o fisa de urmarire periodica in care se recomanda sa se treaca executia urmatoarelor lucrari de intretinere:

• curatarea si ungerea mecanismelor de actionare echipamente;

• remedierea eventualelor deformatii aparute la barele gratarului;

• vanele de perete, vana si stavila trebuie sa culiseze usor in ghidaj, roata de actionare e prevazuta demontabila, ea trebuie sa stea in camera vanei automate;

• vana de spalare cu toate subansamblurile sale prezinta cea mai mare sensibilitate la defectiuni; pentru aceasta se vor remedia toate defectiunile aparute la controalele curente.

 Pentru a evita eventualele accidente pe albia raului, datorate undei de viitura produsa la spalarea automata a deznisipatorului (care pot surprinde oameni sau vite) este obligatoriu a se monta in aval indicatoare de avertizare, din 100 in 100 m pe cca.1,5 km.

 

 

 

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

 

       Materia prima folosita este apa.Energia cinetica a acesteia se transforma in energie electrica  cu ajutorul turbinelor ,care asigura alimentarea tuturor utilajelor folosite. Pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor electromecanice de la cele sase captari s-a prevazut cate un post de transformare de 63 kVA, 20/0,4 kV pentru alimentarea vanelor de spalare si a echipamentelor de transmitere nivele si debite.

 

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

 

Nu este cazul

 

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei:

 

       dupa amplasarea conductelor la o adancime de cc. 1 m se astupa la loc terenul,se compacteaza,se niveleaza si se realizeaza covorul de asfalt/beton-daca este cazul-daca a existat si inainte .Pamantul ramas in surplus se va folosi la amenajarea terenurilor unde se vor construe casutele ptr. MHC-uri.

 

 Căi noi de  acces sau schimbări ale celor existente :

 

-Nu este cazul -

 

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare:

 

 Singura resursă naturală folosită va fi apa.

Metode folosite în construcţie:

 

Stabilirea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse va avea la baza urmatoarele principii:

-alegerea solutiilor tehnico-economice cu tehnologii si materiale adecvate pentru fiecare tip de lucrare in parte

-incadrarea lucrarilor in prevederile legislative, standardelor si normativelor in vigoare, pentru asigurarea exigentelor de calitate a constructiilor pe toata durata de existenta a acestora.

Pentru executarea rapida a acestor lucrari s-au analizat solutii clasice pentru acest gen de

lucrari care sa asigure o fiabilitate in exploatare, solutii care sa tina seama de natura

terenului de fundare si sa foloseasca pe cat posibil materiale din zona.

Solutiile propuse au tinut seama de protectia mediului pe durata executiei si post executie.

Lucrarile vor fi dimensionate si proiectate tinand cont de urmatoareie STAS-uri, acte

normative, legi si alte reglementari tehnice in vigoare:

-STAS 4273-1983- lncadrarea in clase de importanta;

-STAS 4068/2-1987- Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii

normale si speciale de exploatare;

-SR 11100/1-1993;

- Normativul P100/1992 – Macrozonarea teritoriului Romaniei, Zonarea seismica

- NTLH – 021 – Metodologia privind stabilirea categoriei de importanta a lucrarilor hidrotehnice;

-Legea 10/1995- Legea calitatii in constructii;

-Legea 107/1996- Legea apelor;

-Legea 137/1996 privind protectia mediului inconjurator pentru amplasarea si exploatarea

obiectivului;

-P130-99- Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.

 Siguranta in exploatare a lucrarilor de constructii se va obtine printr-o proiectare, executie si exploatare in conformitate cu:

-Normativ NE 012/2007- Cod de practica pentru executia lucrarilor din beton;

- PE 713-90- Instructiuni departamentale pentru executia si controlul betoanelor.

Pentru perioada executiei lucrarilor si postexecutie se vor indica in proiect masurile pentru asigurarea protectiei mediului si a sanatatii oamenilor asa cum sunt ele prevazute in Legea 107/1996 – Legea apelor si Legea 137/1996 – Legea Mediului.

Pe langa normele mai sus mentionate se vor respecta toate normele interne impuse de Manualul de Asigurare a Calitatii si Procedurii Operationale care se aplica in conformitate cu Sistemul Calitatii implementat in institut conform SR En –ISO 9001/95. Proiectul va respecta codul CPSA 7420.8 pentru lucrarile de gospodarire a apelor si protectie a mediului.

        j) planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară:

 

Etapa 1 -se realizeaza amplasarea conductelor,pe tronsoane a cate 1 - 1.5 km. si refacerea sectoarelor respective. In paralel cu amplasarea conductelor se face amenajarea terenurilor unde se vor amplasa casutele necesare MHC-urilor.

Etapa 2- consta din realizarea captarilor in albia raului, cf. proiectului de executie

Etapa 3- consta din construirea casutelor cf. proiect “casa turbinelor”

Etapa 4- consta din amplasarea grup MHC in fiecare locatie

Etapa 6- racordarea conductei de aductiune de ansamblu MHC

Etapa 7- racordarea grup MHC la reteaua de transport

Etapa 8- incarcarea conductelor de aductiune

Etapa 9- punerea in functiune

Etapa10- exploatarea

 

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate:

 

                               -nu este cazul-

 

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare:

 

                               -nu este cazul-

 

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului: (ex. extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport a energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

 

                               - nu este cazul -

 

Alte autorizaţii cerute  pentru proiect:

 

ISU Brasov, Electrica SA, Transelectrica, CJ Brasov – DADP, Romtelecom, Compania APA Brasov, Sanatatea populatiei, Directia Silvica Brasov, Gospodarirea apelor, R.A.G.C.P.S.- Primaria Moieciu- retele locale de apa.

 

Localizarea proiectului :

 

distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

                        

                                              - nu este cazul -

 

 

Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:

 

cf. constatarilor la fata locului a comisiei de specialitate din cadrul inpectiei de mediu Brasov

                                              -s-au atasat-

Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile: scurtă descriere a impactului potenţial cu luarea în considerare a următorilor factori:

     

               impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural, şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ)

 

Impactul produs asupra mediului inconjurator:

 

Impactul produs asupra apelor

 

Exista posibilitatea poluarii accidentale cu carburanti si lubrefianti a apei de catre utilajele folosite in timpul executiei lucrarilor.

Aceste accidente pot fi evitate prin respectarea unor masuri organizatorice (alimentarea cu combustibil a utilajelor din cisterne in locuri amenajate din organizarea de santier) sau

tehnologice (protejarea pe timpul executiei a conductelor active, fixarea lor la pozitie etc.)

Se apreciaza ca lucrarile de executie nu afecteaza calitatea apei pe zona de lucru, decat eventual pe timpul executiei, parametrii de calitate fizico-chimici, biologici si bacteriologici ramanand in limitele admise.

 

lmpactut produs asupra aerului

 

Emisiile poluante pentru aer in perioada de executie a lucrarilor vor fi gazele de

esapament rezultate din functionarea utilajelor mecanice si de transport - emisii ce se

incadreaza conform estimarilor facute in limitele prevazute de reglementarile in vigoare

pentru protectia mediului.

 

lmpactul asupra vegetatie si  faunei terestre  

 

 Principalele efecte asupra ecosistemuiui terestru datorate executiei, lucrarile propuse sunt cele de defrisare locala, respectiv din albia majora a raurilor.

Fauna este si ea temporar perturbata doar pe timpul executiei lucrarilor, fara efecte

 majore.

Cantitatile si debitele de poluanti emisi in atmosfera si posibil a fi evacuati accidental in apa de suprafata nu vor putea influenia calitatea vegetatiei si faunei din zona; cu alte cuvinte impactul se va limita doar la perimetrul studiat fara a fi afectate conditiile de viata ale speciilor din zona.

 

 

 

 

 

 

Evaluarea riscului declansarii unor accidente, avarii cu impact major asupra

sanatatii populatiei

 

            Evaluarea riscului din punct de vedere al protectiei mediului presupune calculul

probabilitatii pentru un ecosistem de a primi o doze de poluant sau de a fi in contact cu el.

Riscul si probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp specifica este

descris astfel:

                    Risc = Pericol x Expunere

Clasificarea probabilitatii:

            3 – mare

            2- mediu

            1- mica

Clasificarea gravitatii:

3 - majora

            2 - medie

            1 - usoara

                        Risc = factor probabilitate x factor gravitate

Pentru cazul concret al obiectivului, din rezultatele evaluarii riscului se pot desprinde

urmetoarele concluzii :

 - in general activitatea propusa prezinta un grad scazut de risc pentru

aanatatea populatiei

- datorita activitatii care include functionarea utilajelor cu combustibil putem

spune ca riscul producerii unui incendiu nu este neglijabil

- factorii de mediu cei mai expusi sunt apa si aerul.

 Ca s consecinta a analizei facute recomandam sa se acorde o atentie deosebita:

- modului de alimentare cu combustibil a utilajelor in scopul prevenirii

scurgerilor pe sol sau an apa

 - modului de depozitare temporara a uleiurilor uzate in punctul organizarii de

aantier

- respectarea cu strictele a prevederilor H.G. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate si H.G.1057/2001 privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor ce contin substante toxice si periculoase

- masurilor de prevenire a incendiilor

- modului de intretinere si exploatare a utilajelor

- gestionarii corespunzatoare a deseurilor menajere rezultate in urma activitatilor pe amplasamentul lucrarii.

 

 

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

 

Nu este cazul

 

Magnitudinea şi complexitatea impactului:

 

Nu este cazul

 

Probabilitatea impactului:

Nu este cazul

 

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului:

 

Nu este cazul

 

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului:

Nu este cazul

 

Natura transfrontieră a impactului:

 

Nu este cazul

 

 

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:

 

Exista posibilitatea poluarii accidentale a apei cu carburanti si lubrifianti de la utilajele rnecanice pe parcursul executiei lucrarilor .

Aceste accidente se vor evita prin respectarea unor masuri organizatorice cum ar fi

alimentarea utilajelor stationate cu ajutorul cisternelor, reparatii la masini in atelierele

situate numai in organizarea de santier.

De asemenea, mai pot apare fenomene de poluare legate de neglijenta in procesul de

turnare a betoanelor.

 

           Protecţia aerului:

-          sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

-          instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.

 

 Lucrarile de constructii pentru amenajarea hidroenergetica a raului Moieciu sunt lucrari care in timpul exploatarii nu constitue un factor de poluare a atmosferei.

Poluarea atmosferei apare numai in perioada de executie a lucariior de terasamente si

betonare, precum si a functionarii utilajelor de constructii si a mijloacelor auto.

Emisiile poluante pentru aer in perioada de executie sunt gazele de esapament rezultate din functionarea utilajelor mecanice si a utilajelor de transport- emisii ce s-au estimat a se incadra in limitele prevazute de reglementarile pentru protectia mediuiui.

            Perioada relativ scurta de realizare a acestei investitii va face ca poluarea atmosferica a zonei sa nu fie influentata si calitatea aerului in zona sa nu fie deteriorata.

  Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

-          sursele de zgomot şi de vibraţii;

-          amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.

 

           Sursele de impact sonor in jurul lucrarilor sunt:

            -           utilaje de transport

             -               excavatoare

             -               cornpactoare

Nivelul de zgomot estimat ca va fi produs in zona de lucru se incadreaza in nivelul de

zgormot prevazut de STAS 10009/1987 - 50 dB(A).

       Protecţia împotriva radiaţiilor:

-          sursele de radiaţii;

-          amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

 

Lucrarile de executie propuse in cadrul proiectului nu necesita utilizarea materialelor ce pot constituii radiatii .

        Protecţia solului şi a subsolului:

-          sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice;

-          lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

 

Ca urmare a lucrarilor propuse a se desfasura pe amplasamentul studiat, cantitatile mici de poluanti evacuati in atmosfera sunt surse reduse de poluare ce nu afecteaza semnificativ calitatea solului si subsolului.

          Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

-          identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

-          lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate.

 

            Vegetatia prezinta o zonalitate pe verticala:

-          pajisti alpine

-          paduri alpine

-          paduri amestecate de rasinoase si fag

-          paduri amestecate de fag si gorun

                  Solurile sunt: - brune cide, montane si podzoluri

                                        - de pajisti alpine si subalpine

                                        - brune de paduri podzolite

                                        - rosii si dezvoltate pe calcare

            Fauna de munte impadurit este caracteristica pentru: mistret, veverite, caprioara, cerb, vulpe, lup, urs, etc., iar fauna piscicola de lipan, moiaga, pastrav.

Protectia vegetatiei acvatice se va face prin pastrarea calitatii apei si prin evitarea poluarii accidentale cu diverse substante pe timpul efectuarii lucrarilor.

           

 

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

 

-     identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie,  zone de interes tradiţional etc.;

-     lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

 

In conformitate cu estimarile emisiilor de poluanti evacuati in mediu pe timpul executiei si tinand cont de faptul ca lucrarile se vor efectua pe o perioada de cca. 48 luni, dupa care orice sursa de poluanti se va reduce la 0, putem spune ca activitatea pe viitorul

amplasament asupra obiectivelor (drumuri, localitati) aflate in zona va fi redusa.

 

Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

 

-          tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate;

-          modul de gospodărire a deşeurilor.

 

In conformitate cu numarul de angajati care isi vor desfasura activitatea an timpul executiei lucrarilor prevazute in proiect , cantitatea de deseuri menajere rezultate va fi :

C deseuri menajere = numarul de persoane x 0.25 kg/persoana/zi

Daca se presupune ca vor lucra 50 de persoane

C deseuri menajere = 50 x 0.25 kg/persoana/zi = 12.5kg/zi

Deseurile menajere vor fi colectate in recipiente metalice amplasate in punctele

de organizare de santier , apoi vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata rampa

de gunoi din zona. Din activitatiile necesare pentru executarea lucrarilor conform proiectului de executie pot apare urmatoarele tipuri de deseuri: hartie,lemn,fier, gunoi menajer

 

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

 

-          substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

            -          modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

 

In timpul realizarii investitiei nu se vor utiliza substante toxice si periculoase. Totusi in cazul de fata putem considera substante toxice si periculoase carburantii si lubrefiantii utilizati la utitajele terasiere si de transport, consumurite fiind normate si prevazute in cartea tehnica a fiecaruia.

Schimburile de ulei de motor, precum si operatiile de intretinere a masinilor si utilajelor se vor face in service-uri de specialitate

 

Prevederi pentru monitorizarea mediului:

-          dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu;

 

Se considera ca prin respectarea recomandarile facute la evaluarea riscului declansarii unor accidente, avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei, prin respectarea cu strictete a celor previzute in proiect - impactul produs asupra mediulu! va fi nesamnlficativ.

- Activitatea obiectivului studiat nu afecteazi calitatea factorului de mediu - deci este fara efecte cuantificabile

 - Concentratiile poluantilor in apa subterana se incadreaza in limitele impuse

prin STAS 1342/1991

 - Solul nu este afectat de activitatea obiectivului , valorile indicatorilor

determinati neatingand pragurile de alerta pentru folosinte mai putin sensibile.

 

Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apă, Directiva Cadru Aer, Directiva Cadru a Deşeurilor etc.)

 

                               -nu este cazul-

 

 Lucrări necesare organizării de şantier:

 

-          descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;

-          localizarea organizării de şantier;

-          descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;

-          surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia     

                        poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

-          dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

 

Conform prevederilor legislative, în faza proiectului tehnic se ţine cont de cerinţele de

securitate a muncii, beneficiarul desemnând pe parcursul execuţiei lucrărilor un responsabil cu protecţia muncii. Pe toată durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele:

- Legea 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă

- HG 300 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

- Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), Legea 360 / 2003, respectiv Legea 263 / 2005 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – ediţia 1995

- Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălţime

- Ordinul MMPS 225/1995 – normativ cadru privind acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie

- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998

- Ord. MLPAT 20/N/11.07.1194 – Normativ C300-1994.

- alte acte normative în vigoare în domeniu la data excutării propriu-zise a lucrărilor.

 

Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

 

                                     -  nu este cazul -

 

Anexe - piese desenate:

 

1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor;

Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

 

                                          -sunt anexate documentatiei-

 

Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul va fi completat cu:

 

a)    descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (STEREO 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X,Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

b)    numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

c)    prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului;

d)    se va preciza dacă proiectului propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar  pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; 

e)    va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;

f)     alte informaţii prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată.

                          

-          nu este cazul –

 

 

                                                                                                Semnătură şi ştampilă