PUG Moieciu 1999-2009

S.C. PROIECT BRAŞOV S.A, STR. IULIU MANIU NR. 43 TEL. 0268/415880; FAX. 0268/475460 – 2200 BRAŞOV – ROMÎNIA 

 

 

DENUMIREA PROIECTULUI

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MOIECIU

 

CONTRACT NR. 38007/11                                     FAZA : PUG

 

 

 

BENEFICIAR :

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV

 

 

DIRECTOR GENERAL :               EC.  ION FRIGURĂ

ŞEF PROIECT :                               ARH. MIRCEA CORNICIUC

Braşov  : noiembrie 2002

 

 

 

 

Pr. nr. 38007/11/2002

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MOIECIU

 

 

 

BORDEROUL VOLUMELOR

 

         VOL. I.       - Memoriu general

         VOL. II.      - Regulament de urbanism

         VOL. III     - Piese desenate

         VOL. IV.    - Documentaţie pentru avizul Ministerului Transporturilor

         VOL. V.     - Documentaţie pentru avizul Ministerului Apărării Naţionale

         VOL. VI.    - Documentaţie pentru avizului Ministerului de Interne

         VOL. VII.   - Documentaţie pentru avizul Serviciului RomÎn de Informaţii

         VOL. VIII.  - Documentaţie pentru avizul unic al Consiliului Judeţean

         VOL. IX.    - Documentaţie pentru avizul Oficiului Judeţean de Cadastru,

                               Geodezie şi Cartografie

         VOL. X.     - Documentaţie pentru Oficiul Judeţean de Cadastru Agricol şi

                               Organizarea Teritoriului Agricol

 

 

 

                                                                    ŞEF PROIECT,

                                                                 Arh. Mircea Corniciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

Pr. nr. 38007/11/2002

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MOIECIU

 

 

 

 

BORDEROU PIESE SCRISE

 

 

 

-         Colectiv de elaborare

-         Memoriu general

-         Tema de proiectare

 

 

 

 

 

                                                                  ŞEF PROIECT,

                                                                 Arh. Mircea Corniciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pr. nr. 38007/11/2002

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MOIECIU

 

 

 

BORDEROU PIESE DESENATE

 

 

1. Plan de încadrare în teritoriu sc. 1 : 25000                                                    A – 01

2. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi

                   - satele Moieciu de Jos, Cheia Drumul Carului sc. 1 : 5000  A – 02

3. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi

                   - sat Moieciu de Sus sc. 1 : 5000                                           A – 03

4. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi

                   - satele Măgura, Peştera sc. 1 : 5000                                               A – 04

5. Plan de reglementări – zonificare

                   - satele Moieciu de Jos, Cheia Drumul Carului sc. 1 : 5000  A - 05

6. Plan de reglementări – zonificare

                   - sat Moieciu de Sus sc. 1 : 5000                                           A - 06

7. Plan de reglementări – zonificare

                   - satele Măgura, Peştera sc. 1 : 5000                                               A - 07

8. Plan privind proprietatea terenurilor sc. 1 : 5000

                   - satele Moieciu de Jos, Cheia Drumul Carului sc. 1 : 5000        A – 08

9. Plan privind proprietatea terenurilor sc. 1 : 5000

                   - sat Moieciu de Sus sc. 1 : 5000                                           A - 09

10. Plan privind proprietatea terenurilor sc. 1 : 5000

                   - satele Măgura, Peştera sc. 1 : 5000                                               A - 10

11. Potenţialul turistic sc. 1 : 25000                                                                  A - 11

12 Plan coordonator reţele comuna Moieciu sc. 1: 25000                                 I - 01

13. Plan de reglementări – echipare edilitară

                   - satele Moieciu de Jos, Cheia Drumul Carului sc. 1 : 5000  I – 02

14. Plan de reglementări – echipare edilitară

                   - sat Moieciu de Sus sc. 1 : 5000                                           I – 03

15. Plan de reglementări – echipare edilitară

                   - satele Măgura, Peştera sc. 1 : 5000                                               I – 03

16. Profile transversale tip nr. 1, 2                                                           CC-01

 

 

 

 

ÎNTOCMIT,

                                                                  Arh. Mircea Corniciuc

 

Pr. nr. 38007/11/2002

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MOIECIU

 

 

 

 

 

COLECTIV DE ELABORARE

 

 

 

         ŞEF PROIECT                       -        ARH. CORNICIUC MIRCEA

         URBANISM                           -        ARH. CORNICIUC MIRCEA

                                                        -        TEH. SAVANCEA ELENA

                                                        -        DES. POPESCU BLANCA

                                                        -        DES. BELICIU SANDA

         CĂI COMUNICAŢII              -        TEH. SCORŢEA GHEORGHE

         REŢELE APĂ CANALIZARE        -        ING. RAIMER C.

         REŢELE ELECTRICE           -        ING. KREUTZER EDUARD

         REŢELE GAZE NATURALE         -        TEH. BAJKA ELISABETA

         TOPO                                     -        SING. MÂCĂ I.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pr. nr. 38007/11/2002

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MOIECIU

 

 

 

MEMORIU GENERAL

 

 

         1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoaştere a P.U.G.

- Denumirea lucrării  - Plan Urbanistic General al Comunei Moieciu

- Beneficiar                       - Consiliul Judeţean Braşov

- Proiectant general    - S.C. Proiect Braşov SA  Str. Iuliu Maniu nr. 43 Braşov

- Data elaborării         - noiembrie 2002

1.2 Obiectul P.U.G.

Planul Urbanistic General al comunei Moieciu constituie documentaţia care stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru o perioadă determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente. Lucrarea, în absamblul ei, orientează aplicarea unor politici juste în scopul construiriişi amenajării teritoriului localităţilor componente, în vederea creării unor relaţii social-economice unei reale economii de piaţă.

Documentaţia se asociază cu regulamentul de urbanism pentru toate localităţile componente, devenind odată cu aprobarea ei, act de autoritate pentru administraţia locală.

1.3 Surse documentare

         - Studiu de sistematizare a comunelor Brănene (proiect nr. 7066/71 elaborat de SC PROIECT BRAŞOV SA)

         - Schiţe sistematizare Moieciu (proiect 8087/72; 16134/80 elaborate de SC PROIECT Braşov)

         - Studiu privind stabilirea intravilanului la localităţile urbane şi rurale (proiect nr. 26334/91 elaborat de SC PROIECT BRAŞV SA)

         - Studiu privind dezvoltarea turismului şi agro-turismului în jud. Braşov (proiect 30129/95 elaborat de SC PROIECT BRAŞOV SA)

         - Plan de amenajare a teritoriului Ţara Bârsei (proiect nr. 30128/95 elaborat de SC PROIECT BRAŞOV SA)

         - Oficiul Judeţean de Statistică

         - OJCGC - Oficiul Judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie

         - OCOT - Oficiu de cadastru şi organizarea teritoriului

         - Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov

         - Consiliul Comunal MOIECIU

         - Suportul topografic este asigurat de: secţiuni topografice la scările 1:5000 şi 1:25000 (ridicările topografice sc. 1:5000 actualizate în zonele centrale ale localităţilor componente); planul la scara 1:10000 elaborat de OCOT.

 

2. Stadiul actual al dezvoltării

2.1. Date privind evoluţia în timp a unităţilor teritorial administrative

         Comuna Moieciu se află pe una din cele mai vechi căi de acces între cele două provincii româneşti: Ardealul şi Ţara Românească, urmând Depresiunea Ţării Bârsei cu Rucăr - Dragoslavele.

         Datorită condiţiilor naturale ale reliefului, satele comunei cu o structură risipită în teritoriu ( alături de satele comunelor Bran şi Fundata) reprezintă o unitate distinctă în cadrul judeţului.

         Aceste localităţi prezintă caracteristici economice, sociale, de dotare şi echipare diferite de alte aşezări.

         Satele comunei Moieciu sunt aşezate pe ambele părţi ale culoarului Branului DN 73, beneficiind direct de acest culoar satul reşedinţă de comună Moieciu de Jos şi satul Drumul Carului.

         O caracteristică esenţială a tuturor satelor comunei Moieciu constă în structura lor specifică aşezărilor de munte cu o tipografie în care majoritatea gospodăriilor sunt risipite pe aproape întreg teritoriu administrativ.

         Oarecare concentraţi se constată, în fiecare sat, în zonele centrale ale acestora, pe arterele principale de acces unde sunt concentrate şi dotările social-culturale.

         Ca funcţiune economică dominantă menţionăm profilul zootehnic mult mai dezvoltat decât cel agricol, unde producţiile nu acoperă necesarul populaţiei.

         Potenţialul natural a adus un flux relativ mare de turişti, practicându-se aproape toate formele de turism, dar mult sub posibilităţile zonei.

         Aplicarea legii autonomiei locale poate duce la ridicarea nivelului de dotare, în special cea tehnico-edilitară, ridicând astfel gradul de dezvoltare a turismului (agro-turismului).

         2.2. Elemente de cadru natural

         A)  Relieful

         Comuna Moieciu este situată în bazinul ce se desfăşoară între masivele Bucegi şi Piatra Craiului, la contactul geologic între Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali.

         Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme de relief (munte înalt, platforma vălurită de-a lungul râurilor şi văilor ce străbat terenul frământat şi modelat de o reţea hidrografică bogată) toate acestea creând un valoros potenţial economic şi turistic.

         Teritoriul administrativ al comunei cuprinde culmile joase din zona localităţilor Moieciu de Jos, Cheia, Moieciu de Sus, cu înălţimi cuprinse între 800-2100 m (Drumu Carului, Măgura, Peştera), înglobând inclusiv înălţimi de 2238 m (Vârful Piatra Craiului), 1887 (în Bucegi).

B)   Date hidrologice

         Apele de suprafaţă, din perimetrul comunei Moieciu sunt drenate în cea mai mare parte de văile Sbârcioarei şi Moieciului. Direcţia de curgere a lor se suprapune înclinării generale a platformei Branului - dinspre sud spre nord. Alimentarea reţelei hidrografice este pluvio-nivală, creşterile cele mai mari ale scurgeri având loc în perioada aprilie-iunie, când se suprapune maximul anual de precipitaţii cu perioada de topire a zăpezilor. În această perioadă nivelul pânzei de apă şesurile aluvionare se apropie de suprafaţa terenlui natural, albiile majore ale cursurilor de apă de pe teritoriul comunei Moieciu fiind pe alocuri inundate.

         Versanţii puternic înclinaţi (peste 150) sunt caracterizaţi prin şiroire excesivă şi torenţialitate puternică.

         Apa subterană apare sub formă de infiltraţii de pantă după perioade cu exces de umiditate. Acestea se scurg spre baza versantului pe suprafaţa terenurilor cu permeabilitate scăzută.

         C)   Stabilitatea terenului

         Versanţii cu pante puternic înclinate (peste150) dezvoltaţi pe terenuri argiloase în masa cărora apar infiltraţii de apă sunt susceptibili de alunecări de teren. Terenurile argiloase au o extindere restrânsă în perimetrul comunei Moieciu. Alunecări de teren profunde s-au declanşat doar în versantul vestic al Culmii Cremenea - acestea au afectat D.J. ce face legătura între localităţile Cheia şi Moieciu de Sus. Planul de alunecare, format pe argile marnoase şi sisturi cristaline, se află la 1,30 - 5,00 faţă de suprafaţa terenului natural.

         Alunecări superficiale se pot declanşa şi în versanţii puternic înclinaţi dezvoltaţi pe sisturi cristaline, atunci când înclinarea acestora este concordantă cu înclinarea versantului. O astfel de alunecare este semnalată în Moieciu de Sus (spre amonte), pe partea stângă a Văii Bângăleasa.

         O alunecare superficială a afectat şi DN 73 între Moieciu de Jos şi Drumul Carului. Alunecarea s-a declanşat  datorită unor săpături nesprijinite executate în aval de drum, care au descărcat baza versantului lipsindu-l în acest mod de un sprijin natural. Stabilitatea construcţiilor poate fi afectată şi de fenomene de eroziune laterală (de mal) ce pot să apară, după perioade de exces de umiditate, de-a lungul cursurilor de apă, permanente sau temporare, ce străbat perimetrul comunei Moieciu. Eroziunea laterală, din timpul viiturilor, este favorizată de pantele repezi şi de terenurile uşor erodabile (deluvii, coluvii  şi aluviuni).

         D)  Clima

         Având în vedere altitudinea şi poziţia teritoriului, comuna Moieciu (cu cele şase sate componente) se încadrează în climatul de munte caracterizat prin temperaturi medii anuale de 40C    şi amplitudine anuală de 17-190C.

         Vânturile reprezintă un element climatic de o evidentă permanenţă. Culoarul Bran - Rucăr aflat între doi masivi muntoşi determină o scurgere a maselor de aer de pe versanţi. Astfel pantele periferice ale Bucegilor, ce coboară spre vest, sunt supuse intens insolaţiei, precipitaţiilor şi vânturilor.

         Cantitatea de precipitaţii ce cade în cursul unui an este de medie de 900 mm din care cca. 20 % sub formă de zăpadă.

         E) Vegetaţia

         Vegetaţia în zona montană cuprinde etajul montan inferior cu păduri de fag şi caroen, etajul montan mijlociu cu păduri amestec de fag şi molid (până la 1500 m), etajul montan superior cu păduri pure de molid ce ajung până la 1700-1750 m etajul subalpin cu rarişti cu molid şi tufărişuri, etajul alpin inferior caracterizat prin jnepenişuri şi în final etajul alpin cu o vegetaţie de tundră cu plante pitice.

         Restul teritoriului este ocupat în preponderenţă de vegetaţie ierboasă alcătuită din specii diferite funcţie de umiditatea terenului şi modul de folosinţă (pajişti cu festuca rubra; nardus stricta, agrostes tenuis etc.).

         F) Studiul solurilor

         Pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, în zona masivului Bucegi, predomină podzoluri humico-feriluviale şi soluri brune (d pajişti) şi soluri brune podzolice, brune acide (zona împădurită).

         În zoana mai joasă, a aşezărilor propriu-zise, se întâlnesc cel mai des solirile brune acide şi cele argiloluviale brune podzolite, folosite ca terenuri agricole. Acestea sunt de categorie mai slabă (cl. IV de fertilitate) zonă în care sunt necesare  lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte naturale, de combatere a acidităţii de prevenire a eroziunii (lucrări pentru eficientizarea terenurilor agricole).

         G) Date geomorfologice şi litologice

         Sub aspect fizico-geografic, în cadrul perimetrului comunei Moieciu se disting două mari unităţi structurale:

         a - zona montană

         b - zona depresionară

         a. Zona montană - cuprinde masive bine individualizate şi puternic denivelate ce domină cu aproape 1000 m aviz depresionară de la poalele lor.

         Pe latura nord-vestică  a comunei Moieciu se desfăşoară abruptul estic al Pietrei Craiului reprezentat de o creastă calcaroasă principală - din care perimetrului cercetat îi revine jumătatea sa nordică între vârfurile La Om (2238 m) şi Turnu (1923 m) - dispusă la direcţia NNE - SSV şi încadrată spre est de un şir de munţi scunzi (1500-1600 m), în mare parte împăduriţi, modelaţi în calcare, conglomerate şi gresii.

         Pe latura sud-estică a comunei se extinde versantul vesti al Bucegilor reprezentat de un abrupt calcaros (Grohotişu - Strunga) din care se desprind spre Valea Moieciului (Băngăleasa) versanţi puternic înclinaţi cu molidişuri compacte sau întrerupte de mici ochiuri de pajişti.

         Prezenţa calcarelor şi a conglomeratelor, dispuse sub forma unor sinclinale suspendate, generează în Bucegi şi Piatra Craiului un relief tipic reprezentat de creste, abrupturi, chei, poduri interfluviale etc. Abrupturile sunt străbătute de culoare de avalanşă şi torenţi de piatră, iar la baza lor se întâlnesc mari acumulări de materiale dietritice instabile (grohotişuri blocuri).

         În contrast, relieful versantului nordic al masivului Leaota (Bucşa - Sântilie) ce se desfăşoară în partea sudică a comunei Moieciu - dezvoltat pe sisturi cristaline - se impune printr-o uniformitate pronunţată, caracterizându-se prin culmi alungite şi rotunjite, ce coboară periferic în trepte cu urme evidente de nivelare. Rocile sunt reprezentate de sisturi epizonale, mai slab metamorfozate friabile, constituite predominant din şisturi clorito-sericitoase.

         Prin dezagregarea şi alterarea rocilor de bază, spre suprafaţa terenului, s-a format o cuvertură de depozite deluviale, mai slab consolidată, constituită din pământuri nisipoase sau argiloase, cu fragmente de roci incluse în masa lor.

         b. Zona depresionară  - cea mai mare parte a teritoriului comunei Moieciu se încadrează în sectorul nordic  al culoarului Bran - Rucăr (Platforma Branului).

         Genetic acest culoar este o depresiune tectonică de scufundare, apărută pe seama unei flexuri a cristalinului, invadată de apă în timpul  jurasicului - când s-a depus o cuvertură de roci calcaroase şi al cretacicului - când au fost depozitate gresii şi conglomerate de Bucegi. Culoarul are configuraţia unui amfiteatru ce coboară în trepte de la sud spre nord, de la cca. 1350 m până la cca. 900 m. Acest ansamblu morfologic prezintă trăsăturile unei suprafeţe de nivelare, adânc fragmentată de reţeaua hidrografică (râul Turcu cu afluenţii săi) şi din care nu au mai rămas în formă tipică decât câteva petice, la altitudinea de cca. 1100 m.

         În perimetrul comunei Moieciu se întâlnesc terenuri cu pante line sau slab înclinate - în zona platformei, pe coame şi în zona teraselor şi şesurilor aluvionare formate de-a lungul râurilor  - dar şi versanţi cu pante puternic înclinate în care roca apare deseori “la zi”. În structura litologică, peste roca de bază (sisturi cristaline, calcare, gresii sau conglomerate)  în urma proceselor de dezagregare şi alterare s-a format o cuvertură deluvial-coluvială, mai slab consolidată, de grosimi diferite. Formaţiunile acoperitoare sunt constituite predominant din terenuri nisipoase cu fragmente de roci incluse în masa lor, atunci când roca de bază este reprezentată de sisturi cristaline, gresii şi conglomerate şi din terenuri argiloase cu fragmente de grohotiş, atunci când roca de bază este reprezentată de calcare.

         În structura teraselor şi a şesurilor aluvionare formate de-a lungul reţelei hidrografice intră predominant depozite grosiere constituite din pietriş, bolovăniş şi nisip.

         H) Adâncimea de îngheţ

         Adâncimea maximă de îngheţ a terenului satural di perimetrul comunei Moieciu conform STAS 6054-77 este de 1,10 m. Adâncimile de fundare ale construcţiilor trebuie să depăşească această cotă, deoarece datorită fenomenului îngheţ-dezgheţ terenul se degradează micşorându-şi considerabil capacitatea portantă.

         Atunci când terenul de fundare este constituit din roci stâncoase, adâncimea minimă de fundare va fi de 0,30 - 0,40 m.

         I) Intensitatea seismică

         Conform normativului8.100-92 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor, comuna Moieciu se încadrează în zona seismică de calcul “D” caracterizată prin coeficientul Ks = 0,16. din punct de vedere la perioadelor colţ Tc = 1,0 sec.

         J) Condiţii de fundare

         Luând în considerare condiţiile naturale mai sus msnţionate pe teritoriul comunei Moieciu, se disting trei zone cu condiţii de fundare diferite:

         Zona “A” - corespunde unor platforme, coame şi terase cu suprafaţa relativ plană sau slab înclinată  (sub 150) .

         Condiţiile de fundare în această zonă sunt normale.

         Se poate funda, în depozite eluviale, deluviale sau coluviale (nisipuri prăfoase sau argiloase, argile nisipoase etc.) începând de la 1,20 m.

         Valorile presiunii convenţionale vor fi cuprinse între 200 şi 300 Kpa, în funcţie  de natura terenului şi de adâncimea de fundare.

         Contra pătrunderii umidităţii pământului în elementele construcţiei se vor prevedea izolaţii hidrofuge.

         Zona “B” - corespunde unor versanţi cu pante puternic înclinate (peste 150).

         În zonă se pot amplasa construcţii numai dacă se vor lua măsuri speciale de fundare.

         Pentru a se asigura stabilitatea construcţiilor, fundaţiile vor fi conduse  până la roca de bază (gresii, conglomerate, calcare etc.).

         Se va evita amplasarea construcţiilor în zone afectate de alunecări de teren, eroziune torenţială şi în zona constituită din grohotişuri nelegate, mobile.

         Valorile presiunii convenţionale vor fi cuprinse între 350 şi 1000 Kpa, în funcţie de natura rocii şi gradul ei de alterare.

         Apele de suprafaţă vor fi dirijate din zona clădirilor prin rigole.

         Contra pătrunderii umidităţii terenului în elementele construcţiilor se vor prevedea izolaţii hidrofuge.

         Dacă construcţiile vor avea subsol, pe laturile din amonte se vor prevedea reţele de drenaj.

         Talazurile ce se vor crea se vor amenaja sub unghiuri care să le asigere stabilitatea - cuprinse între 25 şi 450 în cazul terenurilor pământoase ţi între 63 şi 820 în cazul rocilor stâncoase. În cazul în care talazurile nu pot fi astfel amenajate, la baza lor se vor prevedea ziduri de sprijin.

         Zona “C” -  corespunde şesurilor aluvionare, cu suprafaţa relativ plană, ce se desfăşoară de-a lungul râurilor.

         Se poate funda în depozite aluvionare constituite predominant din pietriş, bolovăniţ şi nisip, începând de la 1,20 m.

         Se va evita amplasarea construcţiilor în apropierea malurilor cursurilor de apă, datorită instabilităţii lor.

         Se va evita amplasarea construcţiilor în albiile maajore, temporar inundate.

         Valorile presiunii convenţionale  vor fi cuprinse între 250 şi 450 KPa în funcţie de natura terenului şi adâncimea de fundare.

         Contra pătrunderii umidităţii terenului în elementele construcţiilor, se vor prevedea izolaţii hidrofuge.

         Datorită condiţiilor hidrogeologice existente, în această zonă nu se recomandă a se amplasa subsoluri, fără a se lua măsuri speciale de hidroizolare.

         K) Resurse ale subsolului

         Conform studiului geotehnic informativ în zonă există numai depozite de calcar pretabil la exploatare.

Riscuri naturale

         Versanţii cu pante puternic înclinate (peste 150), dezvoltaţi pe terenuri argiloase în masa cărora apar infiltraţii de apă, sunt susceptibili de alunecări de teren. Alunecările de teren se pot declanşa şi în versanţi puternic înclinaţi dezvoltaţi pe şisturi cristaline, atunci când înclinarea este concordantă cu înclinarea versantului. O astfel de înclinare este semnalată în Moieciu  de Sus (spre amonte) pe partea stângă a văii Băngăleasa.

         O alunecare superficială a afectat şi DN 73 între Moieciu de Jos şi Drumul Carului.

         Mai există pericolul eroziunii laterale a malurilor cursurilor de apă în perioadele cu exces de umiditate.

         Eroziunea laterală din timpul viiturilor este favorizată de pantele repezi şi de terenurile uşor erodabile (deluvii, coluvii şi aluviuni).

         2.3. Relaţii în teritoriu

         Comuna Moieciu este alcătuită din şase localităţi componente: Moieciu de Jos, reşedinţă de comună şi Cheia, Drumul Carului, Măgura, Moieciu de Sus şi Peştera - localităţi componente.

         Comuna Moieciu, situată în partea sudică a judeţului, se învecinează în sud-est cu judeţul Dâmboviţa, în est cu teritoriul comunei Bran, în nord-nord vest cu teritoriul oraşului Zărneştui, iar în vest-sud vest cu teritoriul comunei Fundata.

         Teritoriul administrativ est estrăbătut de drumul naţional DN 73, unul din căile de acces spre zona sudică a ţării, asigurând în acelaşi timp şi o legătură rutieră accesibilă cu reşedinţa de judeţ (municipiul Braşov) sau alte localităţi din Ţara Bârsei.

         Funcţiunile economice şi sociale sunt unele specifice întregii zone (satele din platforma Branului):

- baza economică agricolă cu o dezvoltare, în principal, a zootehnicii şi pomiculturii. Producţiile pot asigura consumul local şi aprovizionarea centrelor urbane din zona Braşovului.

-        exploatarea forestieră.

-        turismul, favorabil de cadrul natural, cu posibilităţi de dezvoltare.

         Comuna Moieciu se încadrează în localităţile din judeţ cu o densitate medie în teritoriu (58 loc./km2) şi cu o densitate în teritoriul intravilan de 13 loc/ha.

         Legătura rutieră între localităţile comunei se face pe drumurile:

-        DC 53 care leagă satul Moieciu de Jos cu satele Cheia cu Moieciu de Sus.

-        DC 58 care face legătura dintre satele Moieciu de Jos şi Peştera.

-        DC 57 care leagă satele Peştera şi Măgura de oraşul Zărneşti.

-        DN 73 care străbate teritoriul administrativ de la vest spre est, făcând legătura între satele Moieciu de Jos şi Drumu Carului.

         2.4. Activităţi economice

         2.4.1 Activităţi de tip industria

         Comuna Moieciu nu are unităţi productive, ea dispune numai de mici unităţi de deservire a populaţiei (gater, atelier tâmplărie etc.).

         Se poate menţiona existenţa unei secţii a fabricii de produse lactate “Prodlacta Braşov” care însă nu funcţionează, fiind închisă de mai multă vreme.

         2.4.2. Activităţi agricole şi zootehnice

         Condiţiile pedoclimatice, altitudinea şi relieful teritoriului administrativ ale comunei Moieciu sunt mai puţin favorabile culturilor de cereale, plante tehnice, alimentare. Adăugând acestor condiţii şi suprafaţa redusă a terenurilor pentru agricultură, se poate motiva faptul că profilul preponderent al activităţilor economice este zootehnia.

         Analizând structura terenurilor agricole se poate observa că aproape 90 % din acestea sunt păşuni şi fâneţe.

         Ternul arabil este prezent doar în proporţie de  cca. 10 %  din terenul agricol şi se întâlneşte pe suprafeţe mici răspândite în teritoriu. Într-o proporţie redusă sunt şi livezile,  cei mai întâlniţi pomi fructiferi fiind mărul şi prunul care  găsesc găsesc aici condiţii favorabile de dezvoltare.

         Agricultura comunei Moieciu şi-a realizat producţiile numai în cadrul gospodăriilor individuale, proprietate particulară, ce deţin cu excepţia păşunilor comunale, tot terenul agricol.

         Producţia vegetală

         Dintre culturile care dau rezultate, mulţumitoare în zonă se pot menţiona cartoful, sfecla şi unele cereale ca: orzul, ovăzul.

         Producţiile realizate din culturi nu acoperă nevoile de consum mai cu seamă la cereale şi legume.

         Locuitorii folosesc o parte din terenurile arabile pentru completarea bazei furajere prin cultivarea trifoiului, lucernei, sfeclei furajere, etc.

         Suprafeţele cultivate şi producţiile obţinute sunt:

         a) la cartofi

-  suprafaţa cultivată                        ha                        140

-  producţia totală                                     to                         1680

         b)  la legume

-  suprafaţa cultivată                        ha                        15

-  producţia totală                                     to                         190

         c)  producţia de fructe din livezile ce însumează 4,0 ha este de 28,0 tone.

         Pentru obţinerea unor producţii agricole satisfăcătoare, în zonă se practică sistemul de rotaţie (rotirea suprafeţelor arate şi respectiv cultivarea  cu cea de păşuni şi fâneţe).

         Parcelele de teren arabil din apropierea gospodăriilor  sunt periodic fertilizate  cu îngrăşămât natural, iar existenţa hodăilor permite să se efectueze această operaţie la fâneţele naturale situate pe terenuri în pantă (cca. 80 % din totalul fâneţelor).

         Producţia animală

         Datele prezentate reprezintă situaţia efectivelor de animale aflate în gospodăriile comunei în anul 1994, acestea variind, la fel ca şi producţia vegetală, de la un an la altul.

         a.efectivul de bovine - capete

         . la 01.01.1994                                          2121

         .efectiv maxim în 1994                              2996

         . rămas la 31.12.1994                               2084

         . producţia de lapte hl.                              27000

         b.efectivul de porcine

         . la 01.01.1994                                          708

         .efectiv maxim în 1994                              1158

         . sacrificări - vânzări                                  559

         . la 31.12.1994                                          570

         - producţia de carne de porcine

         .porcine total       to.                                 81

         .consum local       to.                                 78

         .sacrificări - vânzări to.                             3

         c.efectivul de ovine

         . la 01.01.1994                                          10171

         .efectiv maxim în 1994                              16471

         . rămas la 31.12.1994                               11141

         - producţia de lână  kg.                             26087

         . consum local de carne - nr. capete           4570

         . livrări pe piaţă - nr. capete                      240

         d. efectiv păsări

         . nr. păsări 31.12.94                                  7050

         . din care ouătoare                                              6800

         - producţia de ouă (mii buc.)                     980

         -producţia de carne de pasăre pentu

         consum local - nr. capete                                    2950

         e. - familii de albine                                   65

         - producţia de miere      to.                        1,6

 

         2.4.3.Activităţi silvice

         Pe teritoriul comunei Moieciu acoperă cca. 58% din suprafaţa teritoriului şi este administrată de Ocolul Silvic Râşnov. Suprafeţele de pădure aflate în proprietate particulară sunt foarte reduse şi se află în zone cu gospodăriile risipite.

         Cea mai mare parte a pădurilor cca. 4000 ha sunt din grupa I.

         Pădurile cu funcţii de protecţie reprezintă păduri situate la limita Parcului Naţional Piatra Craiului şi cele de protecţie a solului.

         Principalele specii ce populează pădurile pe teritoriul comunei Moieciu sunt răşinoasele în amestec cu fag şi alte specii de foioase.

Răşinoasele ocupă cca. 53%, fagul 21% restul fiind diverse specii, mai cu seamă de esenţă tare (larice, arin, etc.)

         Structura claselor de vârstă prezintă o situaţie satisfăcătoare, cuprinzând cu preponderenţă clasele II şi III.

         2.4.4.Transporturi

         Teritoriul comunei Moieciu nu este deservit de cale ferată, ci numai de artere rutiere din care drunul naţional DN 73 (unul din căile de acces, prin pasul Bran, spre Muntenia) este cu îmbrăcăminte asfaltică.

         Pe acest traseu se desfăşoară transportul mărfurilor de orice fel, dar şi de persoane.

         Cele mai apropiate gări sunt la Zărneşti (10 Km - din Măgura pe DC 57, 10 Km pe DN 73 - DC 59) şi Râşnov la 14 Km.

         Legătura directă cu municipiul Braşov aflat la cca. 34 km, este asigurată de drumul naţional DN 73.

         2.4.5.Monumente istorice şi de arhitectură, turism

         a. Lista monumentelor istorice şi de arhitectură conform P.A.T.J -jud. Braşov “Secţiunea monumente istorice şi de arhitectură, situri arheologice şi ansambluri de arhitectură”

         Satul Moieciu de Jos

         08.B.0467 - Biserica ortodoxă, “Sf. Nicolae” sec XVIII

         Satul Cheia

         08.B.0372 - Biserica ortodoxă, “Adormirea Maicii Domnului” - 1818

         Satul Drumul Carului

         08.A.020 - “La cetate” - în dreptul km. 39,600 pe DN 73 Braşov - Câmpulung

         Castellum din epoca romană sec. II - III d. Ch.

         Satul Peştera

         08.B.0474 - Casa Iosif Mărtoiu, sec XIX la nr. 163.

        

         b. Turism

         Comuna Moieciu se află întro zonă cu un potenţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat.

         Zona se pretează la valorificarea tuturor formelor de turism. Activitatea turistică este prezentă sub toate formele, dar posibilităţile nu sunt exploatate datorită dotării şi echipării necorespunzătoare, la nivelul cerinţelor actuale.

Dintre formele de turism se remarcă:

-                    turismul de sejur pentru odihnă - favorizat de factorii naturali, cadrul peisagistic, mediu nepoluat. Cazarea se rezolvă în mare parte în cadrul rustic al caselor particulare cu gastronomie specifică zonei. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald.

-                    drumeţia practicată în special vara e favorizată de prezenţa masivelor muntoase din zona Moieciu de Jos constituind unul din punctele de plecare pe numeroase trasee turistice atât spre Piatra Craiului, cât şi  spre  Bucegi.

-                    turismul de sfârşit de săptămână are asigurat condiţii deosebit de bune datorită distanţelor relativ mici între zonă şi marile concentrări urbane din teritoriu.

-                    turismul de tranzit, favorizat de situarea zonei în apropierea altor zone semnificative din punct turistic (Bran, Râşnov etc.).

         Cazarea turiştilor se face în gospodăriile arondate asociaţiei ANTREC şi nu numai.

         Sediul ANTREC se află în zona centrală a localităţii Bran. Aici se fac înregistrările solicitărilor şi apoi repartizarea la gospodăriile ce asigură cazare şi masă în perioada sejurului solicitat. În asociaţie sunt cooptate 50 de gospodării ale comunei Moieciu, 36 de gospodării din Moieciu de Jos, 17 din Moieciu de Sus şi 7 din Peştera.

         În afara asociaţiei, în teritoriu funcţionează mai multe pensiuni particulare, dar sunt numeroase şi gospodăriile ce funcţionează în afara asociaţiei ANTREC, asigurând aceleaşi condiţii de cazare şi masă.

         Dotarea actuală a zonei nu asigură însă turismului un acces uşor la unele gospodării mai izolate şi nici modalităţi de petrecere a timpului liber atunci când vremea nu permite plecarea în drumeţii. Existenţa unei reţele de drumuri modernizate, a pârtiilor de schi amenajate şi dotate cu instalaţii tipice, a piscinelor, terenurilor de tenis ar asigura o afluenţă a turiştilor pe tot parcursul anului.

         2.4.6. Unităţi din domeniul public şi al serviciilor, instalaţii publice

         I. Dotările cu caracter administrativ, de interes public, sunt situate în localitatea Moieciu - reşedinţă de comună.

         - Primăria în sediul căreia funcţionează şi:

         - un birou notarial

         - Banca Agricolă

         - Poliţia

         - Poşta

         - Banca Internaţională a Religiilor

         II. Unităţi de comerţ, gospodărie comunală, prestări servicii, alimentaţie publică.

a)     În localitatea Moieciu funcţionează:

-                    11 unităţi de comerţ alimentar şi nealimentar (inclusiv depozite de materiale de construcţie) în marea lor majoritate amplasate în zona centrală, dispunând de aproximativ 800 m2.

-                    4 unităţi de alimentaţie publică (mai puţin cele ce deservesc unităţile de cazare). Acestea dispun de cca. 180  m2.

-                    unităţi de prestări servicii - frizerie-coafură, croitorie, cojocărie.

b)    În localitatea Cheia funcţionează:

-                    un magazin sătesc cu o suprafaţă de cca. 76 m2.

-                    o unitate de alimentaţie publică în clădirea Popasului Cheia.

c)     În localitatea Drumul Carului funcţionează:

-                    un magazin cu o suprafaţă de cca. 60 m2.

d)    În localitatea Măgura funcţionează:

-                    un magazin sătesc cu o suprafaţă de cca. 105 m2.

e)     În localitatea Moieciu de Sus funcţionează:

-                    un magazin sătesc cu o suprafaţă de cca. 274 m2  şi un bufet cu o suprafaţă  de cca. 50 m2.

-                    2 unităţi de alimentaţie publică în cadrul celor două pensiuni “Casa Orleanu” şi pensiunea Clenciu la care se adaugă unităţile de alimentaţie publică organizate în gospodăriile particulare care primesc turişti.

f)      În localitatea Peştera funcţionează:

g)     - un magazin sătesc cu o suprafaţă de cca. 200 m2  şi un bufet cu o suprafaţă  de cca. 70 m2   la care se adaugă unităţi de alimentaţie publică amenajate în cadrul gospodăriilor particulare ce cazează turişti.

 

     2.5. Populaţia - elemente demografice şi sociale

2.5.1. Numărul, evoluţie şi structura pe grupe de vârstă a populaţiei

Conform recensământului din 1992 situaţia populaţiei stabile se prezintă astfel:

 

Localitatea                                  Populaţia stabilă          

                                 Total                  Masculin       Feminin

Moieciu de Jos                   2136                    1036           1100

Cheia                        530                      264             266

Drumul Carului                 169                      86               83

Măgura                     691                      366             325

Moieciu de Jos                   963                      478             485

Peştera                     682                      362             320  

Total comună           5171                    2592           2579

 

Creşterea numărului de locuitori, în timp, a avut o relativă constantă.

 

Localitatea                                  Populaţia în ani

                                 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2001  

Moieciu de Jos                   1648 1507 1504 1983 2293 2136          

Cheia                        200   500   543   509   547   530                     

Drumul Carului                 300   300   283   212   224   169                     

Măgura                     622   750   802   832   822   691                               

Moieciu de Jos                   678   800   842   902   902   963                               

Peştera                     899   1026 1013 943   975   682           

Total comună           4347 4883 4987 5381 5763 5171 4867

 

Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă

Recensământul din 1992 dădea următoarele date:

 

0 – 4 ani

5 – 9 ani

10–14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

230

313

351

345

379

406

377

 

 

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

64-69 ani

270

278

278

266

232

314

290

 

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 şi peste

Nedeclarată

221

163

72

82

-

 

2.5.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei

. Populaţia cu domiciliul în localitate (1.07.1994)            5180

. Născuţi vi (1.07.1994)                                                    73

. Decedaţi                                                                          45

. Stabiliri de domiciliu în localitate                                             66

. Plecări cu domiciliul din localitate                                  92

. Stabiliri cu reşedinţă                                                                6

. Plecări cu reşedinţa din localitate                                             80

Datele sunt conform statisticii (anul 1994) şi arată că sporul natural este pozitiv +5 % şi sporul migratoriu negativ.

Analizând rata natalităţii şi mortalităţii, a mişcării migratorii chiar dacă cifrele variază de la un an la altul, acestea demonstrează că în prezent are loc o îmbătrânire a populaţiei comunei, situaţie ce poate fi îndreptată numai în timp, prin ridicarea standardului de viaţă în zonă.

2.5.3. Resursele de muncă şi posibilităţile de ocupare a acestora

Potenţialul turistic al zonei ar putea şi în viitor să ofere posibilitatea ocupării forţei de muncă disponibilă. Activitatea turistică poate să asigure, alături de cea agricolă, ocuparea forţei de muncă  feminine.

Având vechi tradiţii meşteşugăreşti de artă populară, în viitor, o patre a locuitorilor comunei ar putea contribui la revigorarea acestora păstrând însă autenticitatea lor.

 

 Resurse de muncă şi populaţia ocupată

Date statistice iulie 2001

Salariaţi total – nr. mediu – persoane

236

Număr mediu salariaţi în industrie total  - persoane

50

Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare - persoane

50

Nr. mediu sal. în construcţii - persoane

3

Număr mediu salariaţi în învăţământ – persoane

8

Număr mediu salariaţi în administraţia publică - persoane

8

Număr mediu salariaţi în comerţ  – persoane

72

Număr mediu sal. în transp. depozitare, poşta, comunicaţii – persoane

2

                                      

         2.5.4. Asigurarea cu locuinţe a populaţiei

În urma efectuării recensământului din 1992, situaţia locuinţelor, gospodăriilor în comuna Moieciu se prezintă astfel:

 

 

 

a. Locuinţe după forma de proprietate

Localitatea               Total                          Din care

                             locuinţe      particulare  de stat*     culte    alte

Moieciu de Jos        649             643             6              -        -

Cheia                      143              143             -               -        -

Drumu Carului        59               59               -               -        -

Măgura                 197              197              -               -        -

Moieciu de Sus     256               254             1              1       -

Peştera                           215               215             -               -        -       

Total comună       1519**                 1511           7                 1       -

* Locuinţe în construcţii naţionalizate

** Locuinţele se află grupate în 1507 clădiri de locuit

 

b. Gospodării după tipul nucleelor familiale

Localitatea                Gospodării            Familiale          Nefamiliale

Moieciu de Jos               600                      507                      93

Cheia                              135                      111                      24

Drumu Carului               50                        40                        10

Măgura                          187                      149                      38

Moieciu de Sus               238                      219                      19

Peştera                                     201                      157                      44    

Total comună       1411                    1183                    228

 

c. Locuinţe după numărul de cameră şi suprafaţa locuibilă:

Localitatea          Suprafaţa    Locuinţe cu              Locuinţe cu     Locuinţe cu                                      locuibilă       1 cameră         2-3 camere     4 camere şi peste

Moieciu de Jos     26.695           13 %                 66 %                    21 %

Cheia                   6.015              6 %                  79 %                    15 %

Drumu Carului    1.966              27 %                64 %                    9 %

Măgura                5.708              16 %                76 %                    8 %

Moieciu de Sus    12.156             5 %                 59 %                    36 %

Peştera                 7.145              19 %                74 %                    7 %            

Total comună      59.685            13 %                68 %                    19 %

 

În baza datelor de mai sus se constată că în medie suprafaţa locuibilă/locuitor este de 11,54 m2/locuitor.

Numărul total de camere de locuit era la recensământul din 1992 de 4.073 rezultând o medie de cca. 14,65 m2/cameră.

Suprafaţa locuibilă/locuitor este mult sub valoarea spre care se tinde la nivel de ţară (14 m2/locuitor), iar suprafaţa medie a unei camare este mult peste valoarea minimă prevăzută  de normele sanitare (Ordinul 536/03.07.97) al Ministerului Sănătăţii prevăzând minim 10 m2/cameră.

d. Dotarea locuinţelor cu:

-           energie electrică - 96 % din totalul de locuinţe

-           alimentare cu apă

- reţea publică                                           -

- sistem propriu                               45,7 %

- reţea de apă în locuinţă                           1,4 %

- reţea în afara locuinţei                   52,9 %

- canalizare

- reţea publică                                           -

- sistem propriu                               28,7 %       

- fără canalizare                               71,3 %

-  instalaţii de apă caldă

 - reţea publică                                          -

- sistem propriu                               10,7 %

-  încălzirea locuinţelor

- centrală                                          0,1 %

- sobe cu combustibil solid şi lichid           99,8 %

- alt mijloc                                        0,1 %

-  băi amenajate în locuinţe               20,6 %

În intervalul de timp de la recensământ până în prezent s-au mai construit pe teritoriul comunei Moieciu noi locuinţe şi s-au adus îmbunătăţiri de dotare la cele existente.

Clădirile construite pe parter sunt predominante, dar relativ numeroase, în prezent, sunt construcţiile cu parter + 1 etaj sau mansardă şi mai reduse ca număr parter cu două nivele.

Construcţiile, în marea lor majoritate, sunt în stare bună sau foarte bună.

Ca indicatori ce reprezintă condiţiile concrete de locuit, în afara celor mai sus amintite, se pot menţiona:

. suprafaţa locuibilă                          39,30 m2

. număr persoane/locuinţă                           3,4

. număr persoane/cameră                           1,3

2.6. Circulaţia

Din lucrarea “Studiu privind echiparea cu utilităţi a localităţilor din jud. Braşov” pr. nr. 28195/92 rezultă că în comuna Moieciu există în prezent:

-           drum naţional 8,700 km (în Moieciu de Jos şi Drumu Carului) DN 73

-           drumuri comunale (DC 53, 56, 57 - Moieciu de Jos, Cheia, Moieciu de Sus, Peştera, Măgura) totalizând în teritoriul intravilan existent 21,100 km în cea mai mare parte asfaltate, cu excepţia DC 57 Peştera  - Măgura - Zărneşti care este pietruit.

-           drumuri locale pietruite ce însumează cca.6,900 km (majoritatea în satu Măgura  - 5,900 km).

-           în rest, în teritoriul intravilan, există drumuri de pământ ce deservesc gospodăriile risipite sau terenurile agricole.

Pe aceste trasee mai sus menţionate se efectuează transportul de persoane şi mărfuri. Transportul de persoane  se face cu ajutorul unor curse regulate de autobuze spre şi din Braşov, Zărneşti, prin intermediul a patru firme.

Organizarea circulaţiei

2.6.1 Organizarea circulaţiei rutiere

Localitatea Moieciu de Jos

Circulaţia principală în localităţi se desfăşoară pe DN 73 ce penetrează localitatea în partea de nord-est pe relaţia Braşov, traversează localitatea pe linia mediană şi părăseşte aceasta în partea de sud-vest pe relaţia Drumu Carului, Câmpulung Muscel.

DC 53 Moieciu de Jos - Moieciu de Sus

Se formează din Moieciu de Jos DN 73 şi părăseşte localitatea în partea de sud pe relaţia Cheia. Drumul este asfaltat.

DC 56 - Moieciu de Jos - Peştera se formează din DN 73 şi părăseşte localitatea în partea de vest pe relaţia Peştera. Drumul este asfaltat.

Localitatea Drumu Carului

Circulaţia principală în localităţi se desfăşoară pe DN 73 ce penetrează localitatea în partea de nord-est pe relaţia Moieciu de Jos , traversează localitatea pe linia mediană şi o părăseşte în partea de sud pe relaţia Câmpulung Muscel.

Localitatea Cheia

Circulaţia principală în localităţi se desfăşoară pe DN 53 ce penetrează localitatea în partea de nord pe relaţia Moieciu de Jos , traversează localitatea şi în partea partea de sud-est pe relaţia Moieciu de Sus părăseşte Cheia. Drumul este asfaltat.

Localitatea Peştera

Circulaţia principală în localităţi se desfăşoară pe DN 56 ce penetrează localitatea în partea de sud-est pe relaţia Moieciu de Jos. Drumul străbate localitatea până în zona centrală (cămin cultural) unde se sfârşeşte drumul DC 57 Zărneşti - Măgura - Peştera.

Drumul DC 57 penetrează localitatea Peştera în partea de vest pe relaţia Măgura - Drumul comunal DC 56 este asfaltat, iar DC 57 este pietruit.

Localitatea Măgura

Circulaţia principală în localităţi se desfăşoară pe DN 57 (Zărneşti  - Măgura - Peştera) care penetrează localitatea în partea de nord-vest pe relaţia Zărneşti şi părăseşte localitatea în partea de vest spre Peştera. Drumul este pietruit.

Localitatea Moieciu de Sus

Circulaţia principală în localităţi se desfăşoară pe DN 53 ce penetrează localitatea în partea de nord-vest pe relaţia Cheia. Drumul se sfârşeşte în centrul localităţii, zona cămin cultural. DC 53 este pietruit. De asemenea circulaţia principală se desfăşoară pe o stradă ce străbate localitatea din partea de sud-est  DC 53 partea de sud.

2.6.2. Organizarea circulaţiei feroviare

Comuna Moieciu şi satele aparţinătoare nu sunt deservite direct de linie ferată. Cea mai apropiată gară fiind gara Câmpulung Muscel.

2.6.3. Disfuncţiuni

Ca urmare a evaluării situaţiilor critice în circulaţia rutieră se remarcă următoarea disfuncţiune:

Localitatea Moieciu de Jos

Drumul naţional DC 73, principala arteră de circulaţie a localităţii, este un drum naţional. Datorită amestecării traficului de tranzit cu cel local în principal hipo şi mai ales faptului că drumul este îngust  6-7 m parte carosabilă se creează aglomerări de trafic în special iarna.

De asenenea probleme în desfăşurarea traficului rutier creează şi intersecţia DN 13 cu DC 53 şi DC 53 cu diverse străzi laterale.

Localitatea Drumu Carului

Faptul că localitatea este străbătută de DN 73 creează aceeaşi problemă cu localitatea Moieciu de Jos.

Localitatea Cheia

În localitatea Cheia se remarcă numai starea deplorabilă a străzilor colaterale DC 53. Aceste străzi nu au elemente geometrice corespunzătoare şi sunt din pământ sau slab pietruite.

Localitatea Peştera

În localitatea Peştera se remarcă ca disfuncţiune DC 57 pe sectorul centru limită teritoriu administrativ  spre Măgura drumul este impropriu circulaţiei fluente mai ales datorită faptului că are elemente necorespunzătoare  ale curbelor şi pietruirea drumului este foarte slabă.

De asemenea restu de străzi ale localităţii sunt cu elemente geometrice necorespunzătoare şi sunt din pământ sau slab pietruite.

Intersecţia DC 56 - DC 57 şi o stradă ce pleacă spre est este necorespunzătoare.

Localitatea Măgura

În localitate se remarcă ca disfuncţiuni starea necorespunzătoare a DC 57, drum slab pietruit, intersecţiile cu străzile centrale şi starea proastă a străzilor localităţii.

Localitatea Moieciu de Sus

În localitate se remarcă ca principală disfuncţiune starea proastă din punct de vedere al pietruirii a DC 53 şi a străzilor de deservire ale localităţii.

De asemenea intersecţia de la căminul cultural  (centru) dintre DC 53 şi cele două străzi principale ale localităţii.

 

2.7 Intravilan existent – Zone funcţionale – Bilanţ teritorial

Bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă pe întreaga suprafaţă a teritoriului administrativ permite deducerea teritoriului intravilan existent.

Teritoriu adm.

Categoria de folosinţă (ha)

Agricol

Neagricol

Total

Arabil

Păşuni fâneţe

Vii

Livezi

Păduri

Ape

Drumuri

Constr.

Neprod

 

Total

235

1009

1116

4

5482

25

70

110

1440

 

TOTAL

2364

7127

Total General                                   9491

 

Centralizatorul suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent

 

Ha

1. MOIECIU DE JOS (resedinţă de comună)

2. Gospodări risipite (nuclee individuale)

317,00

116,50

TOTAL INTRAVILAN SAT

437,00

3. CHEIA (sat component)

4. Gospodări risipite (nuclee individuale)

114,00

29,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

143,00

5. DRUMUL CARULUI (sat component)

6. Gospodări risipite (nuclee individuale)

59,00

14,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

73,00

7. MĂGURA (sat component)

8. Gospodări risipite (nuclee individuale)

231,00

49,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

280

9. MOIECIU DE SOS (resedinţă de comună)

10. Gospodări risipite (nuclee individuale)

273,00

60,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

333,00

11. PEŞTERA (sat component)

12. Gospodări risipite (nuclee individuale)        

234,00

46,00

TOTAL INTRAVILAN SAT       

280,00

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN

1546,00

 

 

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Moieciu de Jos

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi industriale

- Unităţi agro-zootehnice

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

266,65

2,70

0,10

4,00

 

8,80

1,20

0,05

1,90

20,00

2,80

8,80

266,65

2,70

0,10

4,00

 

8,80

1,20

0,05

1,90

20,00

2,80

8,80

84,11

0,85

0,03

1,26

 

2,78

0,38

0,02

0,60

6,31

0,88

2,78

Total nucleu principal

317,00

317,00

100

Gospodări risipite

 

120,00

 

Total general

 

437,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Cheia

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi mică industrie

- Unităţi agro-zootehnice

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

96,10

0,50

-

0,50

 

3,00

1,00

-

0,20

4,00

0,80

7,90

96,10

0,50

-

0,50

 

3,00

1,00

-

0,20

4,00

0,80

7,90

84,30

0,44

-

0,44

 

2,63

0,88

-

0,18

3,51

0,70

6,92

Total nucleu principal

114,00

114,00

100

Gospodări risipite

 

29,00

 

Total general

 

143,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Drumul Carului

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi mică industrie

- Unităţi agro-zootehnice

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

38,80

-

-

0,20

 

2,30

5,50

-

-

10,00

0,10

2,10

38,80

-

-

0,20

 

2,30

5,50

-

-

10,00

0,10

2,10

65,76

-

-

0,34

 

3,90

9,32

-

-

16,95

0,17

3,56

Total nucleu principal

59,00

59,00

100

Gospodări risipite

 

14,00

 

Total general

 

73,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Măgura

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

215,90

0,20

 

4,30

-

-

0,40

7,50

0,70

2,00

215,90

0,20

 

4,30

-

-

0,40

7,50

0,70

2,00

93,46

0,09

 

1,86

-

-

0,17

3,25

0,30

0,87

Total nucleu principal

231,00

231,00

100

Gospodări risipite

 

49,00

 

Total general

 

280,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Moieciu de Sus

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi mică industrie

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

212,00

1,70

0,60

 

6,00

0,40

-

0,30

48,00

1,80

2,20

212,00

1,70

0,60

 

6,00

0,40

-

0,30

48,00

1,80

2,20

77,65

0,62

0,22

 

2,20

0,15

-

0,11

17,58

0,66

0,81

Total nucleu principal

273,00

59,00

100

Gospodări risipite

 

60,00

 

Total general

 

333,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Peştera

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

185,70

0,30

 

4,10

0,20

-

0,30

38,00

1,10

4,30

185,70

0,30

 

4,10

0,20

-

0,30

38,00

1,10

4,30

79,36

0,13

 

1,75

00,8

-

0,13

16,24

0,47

1,84

Total nucleu principal

234,00

234,00

100

Gospodări risipite

 

46,00

 

Total general

 

280,00

 

 

Zona locuinţelor şi funcţiunilor complementare

Zone funcţionale

Zona locuinţelor şi funcţiunilor complementare pe localităţi în ha şi procente este de :

Moieciu de Jos              266,65 ha (84,11 %)

Cheia                                      96,10 ha (84,30 %)

Drumu Carului             38,80 ha (65,76 %)      

Măgura                         215,90 ha (93,46 %)

Moieciu de Sus             212,00 ha (77,65 %)

Peştera                          185,70 ha (79,36 %)

Zona unităţii industriale/depozite/mică industrie pe localităţi în ha şi procente este de:

Moieciu de Jos              2,70 ha (0,85 %)

Cheia                                      0,50 ha (0,44 %)

Drumu Carului                       -

Măgura                                   -

Moieciu de Sus             1,70 ha (0,62 %)

Peştera                                   -

        

Zona unităţii agro zootehnice în ha şi procente este de:

Moieciu de Jos              0,10 ha (0,03 %)

Cheia                                               -

Drumu Carului                       -

Măgura                                   -

Moieciu de Sus                       -

Peştera                                   -

 

Zona instituţii şi servicii de interes public

Moieciu de Jos              4,00 ha (1,26 %)

Cheia                                      0,50 ha (0,44 %) 

Drumu Carului             0,20 ha (0,34 %) 

Măgura                         0,20 ha (0,09 %) 

Moieciu de Sus             0,60 ha (0,22 %) 

Peştera                          0,30 ha (0,13 %)

Zona căi de comunicaţii şi transport rutier în ha şi procente este:

Moieciu de Jos              8,80 ha (2,78 %)

Cheia                                      3,00 ha (2,63 %) 

Drumu Carului             2,30 ha (3,90 %) 

Măgura                         4,30 ha (1,86 %) 

Moieciu de Sus             6,0 ha (2,20 %)   

Peştera                          4,20 ha (1,75 %)

Zona spaţii verzi, sport, turism agrement, protecţie în ha şi procente este:

Moieciu de Jos              1,20 ha (0,38 %)

Cheia                                      1,00 ha (0,88 %) 

Drumu Carului             5,50 ha (9,32 %) 

Măgura                                   -

Moieciu de Sus             0,40 ha (0,15 %) 

Peştera                          0,20 ha (0,08 %)

Zona construcţii tehnico edilitare în ha şi procente este:

Moieciu de Jos              0,05 ha (0,02 %)

Cheia                                               -

Drumu Carului                       -

Măgura                                   -

Moieciu de Sus                       -

Peştera                                   -

Zona gospodărie comunală, cimitire în ha şi procente este:

Moieciu de Jos              1,90 ha (0,60 %)

Cheia                                      0,20 ha (0,18 %) 

Drumu Carului                       -

Măgura                         0,40 ha (0,17 %)          

Moieciu de Sus             0,30 ha (0,11 %) 

Peştera                          0,30 ha (0,13 %)

Zona terenuri libere în ha şi procente este:

Moieciu de Jos              20 ha (6,31 %)

Cheia                                      4,00 ha (3,51 %) 

Drumu Carului             10,00 ha (16,95 %)      

Măgura                         7,50 ha (3,25 %)          

Moieciu de Sus             48,00 ha (17,58 %)      

Peştera                          38,00 ha (16,24 %)

Zona ape

Moieciu de Jos              2,80 ha (0,88 %)

Cheia                                      0,80 ha (0,70 %) 

Drumu Carului             0,10 ha (0,17 %) 

Măgura                         0,70 ha (0,30 %)          

Moieciu de Sus             1,80 ha (0,66 %) 

Peştera                          1,10 ha (0,47 %)

Zona păduri în ha şi procente este:

Moieciu de Jos              8,80 ha (2,78 %)

Cheia                                      7,90 ha (6,92 %) 

Drumu Carului             2,10 ha (3,56 %) 

Măgura                         2,00 ha (0,87 %)          

Moieciu de Sus             2,20 ha (0,81 %) 

Peştera                          4,30 ha (1,84 %)

2.8. Zone cu riscuri naturale

Zonele cu riscuri naturale sunt zonele expuse alunecărilor de teren între Cheia şi Moieciu de Sus în amonte de valea Băngăleasa.

2.9. Echiparea edilitară

2.9.1. Gospodărirea apelor

Cursurile de apă principale în comuna Moieciu sunt: pârâul Valea Moieciului şi pârâul Sbârcioara; pârâul Valea Moieciului izvoreşte din Munţii Bucegi; popasul Strunga străbate localităţile Moieciu de Sus, Cheia şi Moieciu de Jos. Pârâul Sbârcioara izvoreşte de sub depresiunea  localităţii Şirnea.

Albia pâraielor în zona drumurilor comunale are câte un dig de protecţie  din piatră de râu. În zona pădurilor de traversare a pâraielor de asemeni albia pâraielor este protejată în amonte şi aval cu diguri de protecţie.

În zona de traversare a pâraielor cu podeţe sau punţi de trecere în timpul viiturilor acestea  sunt desprinse din cele două maluri şi distruse.

În anii 1980 - 85, în zona Bran - Moieciu de Jos s-au executat două centrale hidro-energetice de mică capacitate. Prima centrală, de 400 KW, amplasată în localitatea Bran, are priza de captare în comuna Moieciu de Jos, în aval de confluenţa pârâului Moieciu şi Sbârcioara.

În urma acestor lucrări, albia pâraielor Sbârcioara şi Moieciu în amonte de captarea cu pragul de fund şi a digului de acumulare inundă terenurile.

2.9.2. Alimentarea cu apă rece

Comuna Moieciu cu satele aparţinătoare nu au sistem centralizat de alimentare cu apă.

În fiecare localitate există alimentări cu apă locale care deservesc câte un grup de case.

Atât conductele de aducţiune, cât şi reţelele de distribuţie nu sunt dimensionate corespunzător.

Izvoarele captate au debite mici cu variaţii mari în perioadele secetoase, nu au asigurate perimetre de protecţie sanitără şi nu au rezervoare de compensare orară. Localităţile ca Drumu Carului, Peştera şi Măgura fiind situate în zona de podiş alpin cota 1100 -  1200, toate captările grupate au staţii mici de pompare. În aceste localităţi nu se poate asigura nici apa pentru combaterea incendiului exterior.

Izvoarele din zonă care asigură gravitaţional apa în gospodării nu sunt permanente şi în perioadele secetoase seacă.

2.9.3. Canalizarea

În comuna Moieciu nu există sistem centralizat de canalizare. Evacuarea apelor uzate menajere se face local, prin decantoare, cu puţuri absorbante, fose septice sau deversate direct în pâraiele din apropiere. Aceste deversări necontrolate şi mai ales cele care deversează şi materiile fecaloide direct în pârâu sunt un focar de infecţie pentru apa curată a pâraielor din zonă.

2.9.4. Alimentarea cu energie electrică

a) Surse de alimentare

Comuna Moieciu cu satele aparţinătoare sunt racordate la sistemul energetic naţional prin intermediul liniilor de medie tensiune (20 KV).

Alimentarea cu energie electrică a comunei se face prin intermediul staţiei de transformare 110/20 KV Zărneşti respectiv din centrala hidro-energetică Sohodol.

b) Trasee linii electrice

Reţeaua de medie tensiune care alimentează cu energie electrică  satele comunei Moieciu este instalată pe stâlpi de beton, iar trseul lor este fie în lungul şoselelor  fie în spatele clădirilor.

Reţelele de joasă tensiune sunt montate de asemeni pe stâlpi de beton. Datorită condiţiilor geografice cu relief accidentat şi deplasări ale gospodăriilor la distanţe mari distribuţia energiei electrice se face mai greu, ducând la căderi de tensiune peste limita admisibilă. În zonă sunt şi gospodării nealimentate cu energie electrică.

c) Amplasamente şi capacităţi de transformare.

Consumatorii din satul Moieciu de Jos sunt alimentaţi cu energie electrică prin intermediul posturilor aeriene montate pe stâlpi  de beton şi anume:

-        un post de transformare 20/0,4 KW - 160 KVA.

-        două posturi de transformare de 20/0,4 KW - 100 KVA fiecare.

Pentru consumatori industriali alimentarea cu energie electrică se face prin intermediul a două posturi de transformare de 250 KVA.

Satul Cheia  este alimentat prin intermediul a două posturi de transformare de 20/0,4 KV - 100 KVA fiecare.

Satul Moieciu de Sus  este alimentat cu energie electrică prin intermediul a două posturi de transformare de 20/0,4 KV - 100 KVA .

Drumul Carului

Consumatorii sunt racordaţi la un post de transformare aerian de 20/0,4 KV - 1 x 63 KVA.

Satul Peştera  - este alimentat cu energie electrică prin intermediul unui post de transformare aerian de 63 KVA.

În satul Măgura consumatorii casnici sunt alimentaţi prin intermediul a două posturi de transformare de 100 KVA.

2.9.5. Instalaţii telefonice

Comuna Moieciu este telefonizată prin intermediul centralei telefonice a comunei Bran. Circuitele sunt realizate aerian, montate pe stâlpii de energie electrică.

2.9.6. Asigurarea cu energie termică

În comuna Moieciu (alcătuită din satele Moieciu de Sus, Moieciu de Jos, Cheia, Peştera, Măgura şi Drumu Carului) nu există surse termice sau reţele de termoficare pentru distribuţie şi alimentare cu energie termică.

Clădirile existente în localităţile din comuna Moieciu, locuinţele unifamiliale şi dotările, au asigurată alimentarea cu căldiră, prin arderea directă a combustibilului în sobe. Se utilizează, în general, combustibil solid: lemne.

În satele Moieciu de Sus şi Moieciu de Jos există câteva construcţii care au asigurată alimentarea cu căldură prin arderea butanului-gaz, stocat în rezervoare montate suprateran.

2.9.7. Alimentarea cu gaze naturale

În prezent  în satele din comuna Moieciu nu sunt în execuţie reţele de gaze naturale.

Pentru asigurarea energiei termice  necesară la încălzire, prepararea hranei şi apă caldă menajeră se foloseşte în prezent combustibilul solid, combustibilul lichid şi gaze lichefiate. După executarea reţelelor de gaze naturale asigurarea încălzirii se va asigura în sobe de teracotă sau centrale de apartament având combustibil gazele naturale.

În zonă se află o conductă de gaze naturale de înaltă presiune Dn 600 mm care are traseul de la Şinca Nouă, Poiana Mărului, amonte de oraşul Zărneşti, Măgura, Peştera, Şirnea, Rucăr.

Această conductă străbate teritoriul localităţilor Măgura şi Peştera aparţinătoare de comuna Moieciu.

2.10. Probleme de mediu

În comuna Moieciu nu există surse majore de poluare, excepţia făcând depozitele de gunoi de grajd, lipsa unui sistem de depozitare centralizată a resturilor menajere şi lipsa unui sistem de canalizare la mai mult de jumătate din totalul gospodăriilor.

Toate acestea duc la poluarea solului şi apelor, factorii principali fiind deversarea apelor uzate la suprafaţa solului, aruncarea resturilor menajere din gospodării sau de către vizitatorii ocazionali (turiştii) din zonă.

Degradări majore ale terenului nu s-au constatat. Este însă necesară protecţia solurilor în zonele cu pante accentuate (numeroase pe teritoriul comunei). În zona împădurită aceasta se face prin menţinerea pădurilor de protecţie unde ocolul silvic nu recoltează masa lemnoasă decât în regim special (tăieri grădinărite).

Pe teritoriul comunei, în partea de nord-vest a teritoriului se află o parte din Parcul Naţional “Piatra Craiului”,  rezervaţie naturală în care se aplică măsuri de protecţie speciale.

În această zonă este acceptat numai turismul în grup organizat pentru protejarea florei şi faunei.

O parte a pădurilor aflate la limita rezervaţiei au funcţia de protecţie a acesteia şi sunt cu regim special în ceea ce priveşte recoltarea masei lemnoase.

2.11. Disfuncţionalităţi

Ca urmare a analizei făcute se constată:

-        lipsa unor măsuri mai ferme pentru protecţia unor monumente istorice şi de arhitectură şi a zonelor adiacente acestora.

-        lipsa unor căi de acces rutier modernizat în unele zone ale comunei (Măgurice) şi existenţa unor drumuri greu accesibile spre gospodăriile risipite în teritoriu.

-        traseul DN 73, care trece prin centru localităţilor Moieciu de Jos şi Drumu Carului, are un traseu sinuos  şi un profil redus.

-        în zonă nu sunt amenajate locuri de agrement şi recreere pentru locuitorii comunei sau pentru turiştii veniţi să petreacă un sejur într-una din localităţile comunei.

-        pentru sezonul de iarnă nu sunt amenajări pentru practicarea schiului.

-        localităţile Cheia şi Drumu Carului  sunt lipsite de puncte sanitare, asistenţa medicală fiind posibilă numai în centrul de comună faţă de care unele gospodării se află la distanţe mari.

-        lipsa unui sistem centralizat  sau individual de canalizare  în numeroase gospodării duce la deversări directe în cursurile de apă.

-        în zona de protecţie sanitară a cimitirelor  (conf. ord. 536/97) de minim 50 m, se află construcţii de locuit sau dotări.

2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

Principale propuneri, cerinţe sau opţiuni reprezentând  punctul de vedere al conducerii locale  şi ale populaţiei  pot fi sintetizate astfel:

-        modernizarea căilor de comunicaţie rutieră

-        racordarea localităţilor comunei la reţeaua de gaze naturale (având în vedere că pe teritoriul comunei  trece conducta magistrală).

         - realizarea unei reţele centralizate de alimentare cu apă şi de canalizare, care să asigure, în final, într-o staţie epurarea apelor uzate.

 

3.Propuneri de organizare urbanistică

3.1.Studii de fundamentare

         - Studiu de sistematizare a comunelor brănene (pr. nr. 7066/71, elaborat de SC Proiect Braşov).

-        Schiţa de sistematizare a com. Moieciu  (pr. nr. 8087/72, elaborat de SC Proiect Braşov).

-        Schiţa de sistematizare a com. Moieciu  (pr. nr. 16134/80, elaborat de Proiect Braşov).

-        Studiu privind stabilirea limitei intravilanului  la localităţile urbane şi rurale (pr. nr. 26334/91, elaborat de SC Proiect Braşov).

-        Studiu privind dezvoltarea turismului şi agro-turismului în judeţul Braşov (pr. nr. 30129/95, elaborat de SC Proiect Braşov).

-        Plan de amenajare a teritoriului Ţara Bârsei (pr. nr. 30128/95, elaborat de SC Proiect Braşov).

-        Oficiul Judeţean de Statistică

-        OJCGC - Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

-        OCOT - Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului.

-        Consiliul local al comunei Moieciu

-        P.U.G 1998

Suportul topografic al lucrării este asigurat de:

-        plan topografic Sc. 1:25000

-        plan elaborat de OCOT  Sc. 1:10.000

-        planuri topografice Sc. 1:5.000

3.2. Evoluţia posibilă şi priorităţi

În baza analizei situaţiei existente, a consultărilor cu factorii interesaţi, comuna dispune de potenţial de dezvoltare, iar coordonarea corectă a unor posibile investiţii poate duce la o dezvoltare armonioasă  a localităţilor fără a afecta cadrul natural şi mediul, caracteristicile satelor de munte.

Priorităţile în domeniul activităţii de amenajare a teritoriului vor fi prezentate în capitolele ce cuprind propunerile  de organizare urbanistică şi vor sta la baza măsurilor propuse, reglementărilor  şi servituţiilor necesare.

3.3.Optimizarea relaţiilor în teritoriu

De la anteriorul Plan Urbanistic General întocmit în 1998 nu au apărut modificări legate de poziţia  localităţilor în reţeaua judeţului, căi de comunicaţii şi transport sau mutaţii majore intervenite în folosinţa terenurilor.

 

         3.4. Dezvoltarea activităţilor economice

         3.4.1. Activităţi industriale

         Ţinând cont de cadrul natural, de aspectele ce caracterizează şi în prezent activitatea economică a comunei, nu se recomandă nici pentru viitor, implementarea unor activităţi de tip industrial de mare amploare.

         Singurele investiţii în activităţi industriale de care ar beneficia întreaga comună şi care nu ar avea un impact negativ asupra mediului, ar fi o fabrică de pâine şi o fabrică de produse lactate şi care s-ar putea construi pe terenul primăriei, teren liber care acum este folosit pentru organizarea de târguri.

 

         3.4.2. Agricultura

         Funcţiunea agricolă va reprezenta şi în continuare activitatea principală a populaţiei din comună, fiind un factor important al dezvoltării agroturismului.

         Sectorul zootehnic va reprezenta şi în viitor ramura de bază, datorită condiţiilor naturale existente, improprii dezvoltării sectorului vegetal.

         Totuşi, producţiile realizate pot fi îmbunătăţite prin aplicarea unor tehnologii moderne în:

         - sistemele de fertilizare

         - protecţia plantelor şi a plantaţiilor de pomi fructiferi

         - îmbunătăţirea calităţii în furajarea efectivelor de animale

         - igienizarea grajdurilor

         Este necesară introducerea modernizării şi mecanizării unor lucrări atât în sectorul vegetal cât şi în cel zootehnic prin folosirea unor măsuri agricole adaptate terenurilor în pantă, a sistemelor moderne de lucru pentru întreţinerea şi îngrijirea animalelor.

         Beneficiind de condiţii mai uşoare de lucru în gospodării, locuitorii vor afecta mai mult din timpul lor activităţilor legate de dezvoltarea agroturismului montan din zonă.

         Având în vedere că sectorul zootehnic este preponderent şi, totodată, reprezintă una din posibilele surse de poluare ale apei şi solului este necesar ca în tot teritoriul comunei să se respecte normele sanitare (raportate la numărul de animale), în conformitate cu legile în vigoare.

         3.4.3. Dezvoltarea activităţilor turistice şi de agrement

         După cum s-a mai menţionat, zona comunei Moieciu oferă condiţii favorabile de dezvoltare a tuturor formelor de turism.

         Pentru o primă etapă este necesar să se caute o exploatare raţională a ceea ce există în domeniul turismului, să se eficientizeze economia locală proprie gospodăriei ţărăneşti tradiţionale şi transformarea treptată a unei părţi din ele în gospodării de tip comercial.

         Va fi necesar să se ridice standardul de dotare a gospodăriilor ce asigură cazarea turiştilor. Pentru aceasta este necesar să se ridice gradul de dotare şi echipare edilitară a localităţilor, facilitarea acceselor la gospodăriile risipite în teritoriu.

         Într-o perspectivă mai largă, având la bază un studiu de specialitate, se poate continua dotarea zonei avându-se în vedere posibilitatea de amenajare pentru sporturi de iarnă cu dotarea şi echiparea necesară.

         Posibilele zone pentru aceasta, sunt prezentate grafic în planşa S-11 (Potenţialul turistic).

         Se va putea înfiinţa un centru de echitaţie care în sezonul de iarnă să poată organiza plimbări cu sania.

         Tot ceea ce se va realiza în domeniul turismului va trebui să respecte câteva principii:

         - păstrarea caracterului de autenticitate atât în ceea ce priveşte gospodăria ţărănească autentică, cât şi a meşteşugarilor artizanali a obiceiurilor folclorice.

         - păstrarea nealterată a cadrului natural

         - ocrotirea obiectivelor istorice, arhitecturale, etnografice

         - ocrotirea rezervaţiilor naturale (Parcul Naţional "Piatra Craiului")

         - păstrarea profilului principal de turism de odihnă, de izolare relativă căutată în prezent tot mai mult.

         3.4.4. Alte activităţi

         În comuna Moieciu s-ar putea înfiinţa mici ateliere meşteşugăreşti artizanale (covoare, ţesături, cioplituri în lemn etc.) în care să se respecte şi să se păstreze caracterul de autenticitate şi specificul local.

 

         3.5. Estimarea evoluţiei populaţiei

         Evoluţia numărului de locuitori depinde de mulţi factori şi din acest motiv o estimare pentru viitor este dificil de făcut.

         Sporul natural poate fi amplificat sau diminuat datorită migraţiei înspre rural sau dinspre urban spre rural. în prezent, numărul celor ce-şi stabilesc reşedinţa în comună este mai mic decât al celor ce pleacă cu reşedinţa.

         Indicii sporului natural pe ţară şi pe judeţ la nivelul anilor 1990-1992 (1992 anul în care a avut loc recensământul) sunt:

         Sporul natural                                           din care

                                                                  urban                            rural

         Total ţară             + 3,0 - 1,0            + 4,7 - 2,8            - 0,9 -  - 1,0

         jud. Braşov          + 3,7 - 1,9            + 4,2                    + 1,8 - 0

         În comuna Moieciu, conform datelor statistice, în anul 1994 sporul natural a fost de +5‰.

         Populaţia nu a scăzut foarte mult şi datorită stabilirii în localităţile Moieciului a noi locuitori.

         Media sporului natural în judeţul Braşov între anii 1980-1994 a fost de cca +4,0‰.

         Din motivele mai sus menţionate, estimarea pentru viitor a populaţiei se face cu un spor natural de +5‰, neluând în calcul sporul migrator.

         Pentru anul 2000 populaţia este estimată la 5.381 locuitori, iar pentru 2005, 5.516 locuitori.

         3.5.1. Estimarea resurselor de muncă

         La nivel de judeţ şi, implicit, la nivelul comunei Moieciu, populaţia ocupată în sectorul secundar (industrie prelucrătoare, construcţii) a scăzut.

         Tendinţa de scădere se menţine şi din acest motiv se estimează că în viitor numărul celor ce se deplasează pentru muncă va scădea.

         În structura populaţiei ocupate nu vor interveni modificări esenţiale, deoarece cei ce se deplasau pentru muncă erau angrenaţi şi până acum în activităţile agricole.

         Pe viitor, având în vedere preconizata dezvoltare a turismului, prin creşterea numărului de gospodării ţărăneşti ce vor funcţiona ca mici unităţi independente, populaţia activă va fi ocupată, în marea ei majoritate, cu activităţile din agricultură şi asigurarea serviciilor pentru turiştii ce vor veni în zonă.

 

3.6. Organizarea circulaţiei

Ca urmare a analizei efectuate la capitolul disfuncţiuni se pot desprinde în concluzie propuneri de rezolvare a acestora.

În cadrul comunei Moieciu se propune dublarea părţii carosabile de la 2 benzi la 4  benzi a drumului naţional DN 73.

Se propune amenajarea intersecţiei drumului naţional DN 73 cu drumul comunal DJ 730 A şi intersecţiei drumului naţional DN 73 cu DJ 730.

Se propune modernizare drumurilor judeţene DJ 730 A şi DJ 730 şi a tuturor străzilor celor 3 localităţi.

Se propune de asemenea încadrarea drumului naţional DN 73 în drum naţional european.

 

         3.7. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial

         Intravilanele existente şi zonificarea acestora se pot citi în planşele A - 01; A - 02; A - 03; A - 04.

Intravilanele propuse precum şi zonificarea acestora se pot citi în planşele: A - 05; A - 06; A - 07.

 

Bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă pe întreaga suprafaţă a teritoriului administrativ permite deducerea teritoriului intravilan existent.

Teritoriu adm.

Categoria de folosinţă (ha)

Agricol

Neagricol

Total

Arabil

Păşuni fâneţe

Vii

Livezi

Păduri

Ape

Drumuri

Constr.

Neprod

 

Total

235

1009

1116

4

5482

25

70

110

1440

 

TOTAL

2364

7127

Total General                                   9491

 

Centralizatorul suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent

 

Ha

1. MOIECIU DE JOS (resedinţă de comună)

2. Captare apă (trup)

3. Captare apă (trup)

4. Gospodări risipite (nuclee individuale)

333,90

0,07

0,07

116,50

TOTAL INTRAVILAN SAT

450,54

5. CHEIA (sat component)

6. Gospodări risipite (nuclee individuale)

130,50

24,50

TOTAL INTRAVILAN SAT

155,00

7. DRUMUL CARULUI (sat component)

8. Rezervor apă (trup)

9. Gospodări risipite (nuclee individuale)

85,00

0,30

7,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

92,30

10. MĂGURA (sat component)

11. Gospodări risipite (nuclee individuale)

276

40,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

316,50

12. MOIECIU DE SOS (resedinţă de comună)

13. Gospodări risipite (nuclee individuale)

281,00

58,00

TOTAL INTRAVILAN SAT

339,00

14. PEŞTERA (sat component)

15. SRM (trup)

16. Rezervoe de apă (trup)

17. Gospodări risipite (nuclee individuale)        

234,00

0,06

0,30

46,00

TOTAL INTRAVILAN SAT       

280,36

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN

1633,70

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Moieciu de Jos

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi industriale

- Unităţi agro-zootehnice

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

300,75

2,70

0,10

4,00

 

8,80

4,00

0,05

1,90

-

2,80

8,80

300,75

2,70

0,10

4,00

 

8,80

4,00

0,05

1,90

-

2,80

8,80

90,03

0,81

0,03

1,20

 

2,63

1,20

0,06

0,57

-

0,84

2,63

Total nucleu principal

333,90

317,00

100

Gospodări risipite

 

116,50

 

Total general

 

450,54

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Cheia

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi mică industrie

- Unităţi agro-zootehnice

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

115,40

0,50

-

0,50

 

3,20

1,00

-

2,00

-

0,80

7,90

115,40

0,50

-

0,50

 

3,20

1,00

-

2,00

-

0,80

7,90

84,44

0,38

-

0,38

 

2,45

1,53

-

0,15

-

0,61

6,06

Total nucleu principal

130,50

130,50

100

Gospodări risipite

 

24,50

 

Total general

 

155,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Drumul Carului

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi mică industrie

- Unităţi agro-zootehnice

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

73,70

-

-

0,20

 

3,40

5,50

0,30

-

-

0,10

2,10

73,70

-

-

0,20

 

3,40

5,50

0,30

-

-

0,10

2,10

86,40

-

-

0,23

 

3,99

6,45

0,35

-

-

0,12

2,46

Total nucleu principal

85,00

59,00

100

Gospodări risipite

 

7,00

 

Total general

 

92,30

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Măgura

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

265,70

0,20

 

4,30

3,00

0,20

0,40

-

0,70

2,00

265,70

0,20

 

4,30

3,00

0,20

0,40

-

0,70

2,00

96,10

0,07

 

1,57

1,08

0,07

0,11

-

0,25

0,72

Total nucleu principal

276,50

231,00

100

Gospodări risipite

 

40,00

 

Total general

 

316,50

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Moieciu de Sus

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Unităţi mică industrie

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

265,30

1,70

0,60

 

6,00

2,40

0,30

0,30

-

1,80

2,60

265,30

1,70

0,60

 

6,00

2,40

0,30

0,30

-

1,80

2,60

94,41

0,60

0,21

 

2,14

0,85

0,11

0,11

-

0,64

0,93

Total nucleu principal

281,00

281,00

100

Gospodări risipite

 

58,00

 

Total general

 

339,00

 

 

Bilanţ teritorial existent al satului Peştera

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA

Ha

TOTAL

Ha

%

- Locuinţe şi funcţiuni complementare

- Instituţii şi servicii de interes public

- Căi de comunicaţii şi transport

-          Rutiere

- Spaţii verzi, turism, agrement, protecţie

- Construcţii tehnico-edilitare

- Gospodărie comunală – cimitire

- Terenuri libere

- Ape

- Păduri

220,90

0,30

 

4,10

3,00

0,36

0,30

-

1,10

4,30

220,90

0,30

 

4,10

3,00

0,36

0,30

-

1,10

4,30

94,26

0,13

 

1,75

1,28

0,15

0,13

-

0,47

1,83

Total nucleu principal

234,36

234,00

100

Gospodări risipite

 

46,00

 

Total general

 

280,36

 

 

         Zonificarea zonelor propuse

Zonele de locuinţe în funcţiuni complementare au crescut în toate cele şase localităţi ale comunei aceasta demonstrând dorinţa populaţiei de a construi locuinţe noi.

Zona unităţii industriale, depozite, mică industrie este reprezentată de ateliere, fabrică de lapte, gatere, depozite etc.

Zona unităţilor agro-zootehnice este reprezentată de staţia de montă şi păstrăvărie.

Zona de instalaţii şi servicii de interes public este reprezentată de primărie, oficiu poştal, cămine culturale, şcoli, grădiniţe.

Zona de căi de comunicaţii este reprezentată se ansambluri de drumuri naţionale, judeţene, comunale, străzi, uliţe de pe teritoriul comunei.

Zona spaţii verzi, amenajări sportive şi agrement este reprezentată de zonele de agrement şi de protecţie sanitară.

Zona construcţii tehnico-edilitare este reprezentată de captări, izvoare, staţii de pompare, rezervoare de înmagazinare, posturi trafo aeriene.

Zona gospodărie comunală  este reprezentată de cimitire.

Zona terenuri libere este reprezentată de terenuri agricole sau neproductive .

Zona ape este reprezentată de pâraiele din zonă.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

În zonele supuse alunecărilor de teren se impun lucrări de consolidare ale versanţilor abrupţi şi de împăduriri în vederea fixării acestora.

3.9. Dezvoltarea  echipării edilitare

3.9.1. Gospodărirea apelor

Cele două  pâraie, Valea Moieciului şi Valea Sbârcioarei de la confluenţa lor devine Pârâul Turcu. În această zonă, prin lucrările executate la pragul de fund şi barajul pentru prima hidrocentrală din com. Bran, albia celor două pâraie inundă terenurile la debite maxime. Pe porţiuni de cca. 1 km în amonte de confluenţă cu cele două pâraie se vor face amenajări hidraulice, cu diguri de protecţie. În zonele unde sunt poduri de lemn şi punţi de trecere peste cele două pâraie, se vor amenaja malurile, cu diguri de protecţie.

3.9.2. Alimentarea cu apă

Pentru alimentarea cu apă centralizată a localităţilor aparţinătoare de comuna Moieciu se propun două variante:

Varianta I - cu sistem centralizat pentru toate localităţile, cu realizarea unei captări în amonte de localitatea Moieciu de Sus. Pe Valea Grohotişului s-au Băngăleasa la cota de cca. 1600 unde sunt izvoare cu debite cuprinse între 50-90 l/s .

Varianta II - cu sistem local de captare a izvoarelor din zonă, şi anume:

1.                Moieciu de Sus şi localitatea Cheia (partea de sus). Captare izvor în Valea Grohotişului, aducţiune, rezervor V = 200 m3 şi reţea de distribuţie.

2.                Localitatea Cheia şi Moieciu de Jos (partea de sus ce se mărgineşte cu Cheia) - captare de izvor din zona Cheilor, rezervor de 200 m3   şi reţea de distribuţie.

3.                Localitatea Moieciu de Sus partea de pe drumul DN 73 - captare de izvor de pe Valea Sbârcioarei, , rezervor de 200 m3   şi reţea de distribuţie.

4.                Localitatea Drumu Carului

În această localitate, situată în mare parte pe DN 73, se poate prelungi conducta ce alimentează comunele Fundata şi Şirnea, cu condiţia să se suplimenteze debitul la captarea existentă.

În zona captării pentru Fundata mai sunt izvoare care nu sunt captate.

Conducta de aducţiune are capacitatea de transport.

5.                Localităţile Peştera şi Măgura pot fi alimentate cu apă numai prin captări de izvoare şi staţii de pompare cu rezervoare de compensare orară, întrucât aceste localităţi se află în zona de podiş la cota de 1200 şi  nu au bazine hidrografice.

Debitele de apă necesare localităţilor din com. Moieciu sunt date pentru două etape:

Etapa actuală fără reţea de canalizare

Moieciu de Jos              300,1 m3 /zi  3,47 l/s

Drumul Carului            18,4 m3 /zi  0,21 l/s

Peştera                          49,5 m3 /zi  0,57 l/s

Măgura                         49,5 m3 /zi  0,57 l/s

Cheia                                      45,5 m3 /zi  0,51 l/s

Moieciu de Sus             70,5 m3 /zi  0,81 l/s

 Total                                     532,4 m3 /zi 6,16 l/s

 

Etapa de viitor când se asigura o reţea de canalizare centralizată

Moieciu de Jos              812,0 m3 /zi  9,40 l/s

Drumul Carului            64,8 m3 /zi  0,75 l/s

Peştera                          259,2 m3 /zi  3,00 l/s

Măgura                         259,2 m3 /zi  3,00 l/s

Cheia                                      198,7 m3 /zi  2,30 l/s

Moieciu de Sus             371,52 m3 /zi  4,30 l/s

 Total                                     1965,4 m3 /zi 22,7 l/s

 

3.9.3. Canalizare

În zona comunei Moieciu cu satele aparţinătoare se pot realiza un sistem centralizat de canalizare cu curgere gravitaţională până la sistemul de canalizare al comunei Bran.

Acest sistem va conduce apele, în staţia de epurare a oraşului Zărneşti conform studiului PUG Bran.

Localitatea Peştera şi Măgura care se întinde pe o suprafaţă mare, fără concentrări de case în centru de sat se propune ca realizarea canalizărilor să se facă pe grupuri de case cu bazine colectoare, vidanjabile.

Pentru casele izolate se pot adopta soluţii noi cum ar fi separarea apelor uzate de ele care conţin materii fecaloide. Pentru apele uzate fecaloide se vor folosii fose chimice cu distrugerea accelerată a materiilor fecaloide.

În cadrul studiilor întocmite anterior s-au propus şi variante cu staţii de epurare mecano - biologică pentru fiecare localitate.

 

3.9.4. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori se va face prin extinderea instalaţiilor energetice existente (linii de medie tensiune, de  joasă tensiune, înlocuirea de transformatoare) fie prin realizarea de noi instalaţii energetice.

În cazul amplasamentelor izolate, în locuri foarte accidentate se vor putea folosii surse proprii (grupuri electrogene, motoare termice etc.)

 

3.9.5.Telefonizarea

Conform studiului întocmit de DTc Braşov pentru întreaga comună se propune instalarea de centrale telefonice autonome.

a. La Moieciu de Jos o centrală de 1750 linii

b. La Moieciu de Sus o centrală de 600 linii

c. La Măgura o centrală de 200 linii

d. La Peştera o centrală de 200 linii

e. La Cheia de Jos o centrală de 100 linii

f. La Drumul Carului o centrală de 50 linii

Centrala automată ce va echipa centrul de comună (Moieciu de Jos) va fi racordate prin cablu optic la centrala comunei Bran. Centralele  telefonice ce vor echipa satele aferente se vor racorda la centrala centrului de comună tot prin intermediul cablurilor optice.

Noii abonaţi se vor racorda la centralele telefonice prin intermediul reţelelor aeriene ce urmează a se moderniza şi extinde.

 

3.9.6. Alimentarea cu energie termică

Pentru locuinţele şi dotările ce vor apărea în viitor, se prevede rezolvarea asigurării cu energie termică, fie prin încălzirea locală în sobe cu combustibil solid, lichid sau gaze naturale, fie prin încălzire centrală utilizând drept combustibil gazele naturale sau combustibilul lichid.

Se recomandă introducerea instalaţiilor de încălzire centrală, cu surse termice proprii utilate cu cazane automate, moderne, la nivelul tehnicii avansate din ţară şi străinătate, cu  randament de peste 90%. Această soluţie oferă avantajul îmbunătăţirii reale a calităţii alimentării cu energie termică, prin repartiţia căldurii uniforme în întreaga clădire şi prin furnizarea apei calde de consum menajer după necesităţi. În această situaţie consumurile de energie vor fi reduse, iar costurile consumatorilor, avantajoase.

3.9.7. Alimentarea cu gaze naturale

În prezent comuna Moieciu a primit aprobarea pentru introducerea gazelor naturale. Reţelele de presiune redusă sunt în curs de execuţie.

1. Varianta I

Cu racordare la comuna care alimentează comuna Bran de la staţia de predare primire din Tohanu Mare.

2. Varianta II

Cu racordare la conducta ce trece pe teritoriul localităţii Măgura şi Peştera din conducta magistrală Şinca Nouă - Rucăr.

Debitele de gaze naturale necesare sunt următoarele:

Moieciu de Jos              - 1800 Nm3/h

Cheia                                      - 450 Nm3/h

Drumul Carului            - 150 Nm3/h

Măgura                         - 550 Nm3/h

Moieciu de Sus             - 800 Nm3/h

Peştera                          - 550 Nm3/h

 

3.9.8. Gospodărie comunală

Resturile menajere se vor depozita într-o rampă de deşeuri menajere din zona oraşului Râşnov şi în etapa de perspectivă conform studiului de depozitare a deşeurilor în zona municipiului Braşov.

3.10. Protecţia mediului

Inexistenţa surselor majore de poluare în comună creează condiţii de păstrare şi control al frumosului.

Depozitarea gunoaielor menajere şi agro-zootehnice în zone stabilite în condiţiile stricte de legislaţie existente paralel cu dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare sunt premisele unei dezvoltări viitoare într-un mediu nepoluant.

Pentru depozitarea resturilor menajere este prevăzută realizarea, pe teritoriul oraşului Râşnov, a unei gropi ecologice cu capacitate mare. Se propune ca, în urma  încheierii unui protocol între primăriile Moieciu şi Râşnov, acest loc de depozitare să fie utilizat şi de localităţile comunei Moieciu. În vederea organizării colectării şi transportului resurselor menajere, Consiliul Local trebuie să decidă pentru modalitatea cea mai eficientă de rezolvare.

Se va urmări, cu exigenţă maximă, ca fiecare documentaţie întocmită pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie să cuprindă avizele de mediu eliberate de organele abilitate.

Consiliul Local trebuie să supravegheze respectarea şi în teritoriul administrativ a normelor de protecţie a mediului, având în vedere necesitatea păstrării nealterate a cadrului natural existent, fapt ce poate determina creşterea semnificativă a numărului celor ce vin în zonă.

Având în vedere faptul că în comuna Moieciu există un număr însemnat de monumente istorice şi de arhitectură luate în evidenţă (lista monumentelor avizate în 1992) este necesar ca acestea să fie protejate împreună cu zonele limitrofe, delimitate grafic în planşele de reglementări. Pentru orice intervenţie în aceste zone este necesar un aviz special din partea forurilor abilitate.

 

3.11. Reglementări urbanistice

În cadrul acestui capitol se vor analiza reglementările, servituţile şi toate categoriile de intervenţii propuse prin planul urbanistic general după cum urmează :

Reglementarea destinaţiei tuturor terenurilor din localităţile componente ale comunei Moieciu sub forma zonificării funcţionale

În funcţie de mărimea, importanţa şi complexitatea fiecărei localităţi prin planşele de reglementări, terenul intravilan a fost destinat funcţiunilor specifice.

Astfel, de la zonele caracterizate prin funcţiuni de locuit şi dotări aferente la zonele verzi, amenajări (agrement) sau cu destinaţii speciale, teritoriul intravilan al fiecărei localităţi a fost atribuit acelor funcţiuni, care pe baza funcţiunilor existente, s-au dovedit prin analiză a fi necesare dezvoltărilor viitoare.

Zonificarea astfel stabilită, de comun acord cu reprezentanţii Consiliului Local, urmează a fi supusă avizării, după care devine obligatorie pentru toate acţiunile ce se întreprind în teritoriu, sub aspectul integrării propriei lor funcţiuni, până la eventuala revedere sau completare şi modificare a prevederilor prezentului Plan Urbanistic General.

La baza propunerilor de zonificare funcţională au stat atât situaţia existentă cât şi prevederile pentru o dezvoltare viitoare normală şi armonioasă a tuturor funcţiunilor din cadrul unei localităţi. Practic zonificarea funcţională ca fel de funcţiune şi limita zonele, va fi urmărită pe fiecare planşă în parte, prin parcurgerea şi recunoaşterea fiecărei zone, după legenda specifică pentru fiecare localitate în parte.

Interdicţii temporare de construire pentru zonele care necesită studii şi cercetări suplimentare (PUZ sau PUD)

Interdicţiile temporare de construire se instituie de obicei pentru zone mari, neconstruite sau cu un indice mic de densitate construită şi pentru care prevederile P.U.G. – ului şi a Regulamentului de Urbanism aferent nu sunt suficiente la avizarea şi autorizarea lucrărilor de construcţii.

Este îndeosebi cazul unor terenuri cu suprafaţa mai mare, fără o schemă stradală bine definită, fără lucrări tehnico – edilitare în sistemul comunal şi supuse de cele mai multe ori proceselor de parcelare, renovare sau restructurare.

În toate aceste cazuri se va solicita beneficiarilor prezentarea intenţiilor generale, pe întreaga suprafaţă de teren aflată la interdicţie temporară, în cadrul unor lucrări de urbanism (PUD sau PUZ) prin care se vor fixa în detaliu condiţiile de îndeplinire (funcţionale, volumetrice, tehnico – edilitare, economice, etc.) pentru fiecare zonă în parte.

În carul P.U.G. comuna Moieciu situaţia terenurilor propuse a intra sub incidenţa interdicţiei temporare de construire este relevată grafic (pentru fiecare localitate în parte) în planşele de reglementări. Propunerile de soluţionare a zonificării se pot urmări mai bine decât prin descrierea în text a fiecărei zone în parte lucru care ar putea de naştere la interpretări diferite faţă de cele grafice.

Delimitarea suprafeţelor de teren aferent zonelor protejate, a zonelor de protecţie sanitară sau a altor zone de importanţă locală

Singurele zone care necesită protecţie sanitară sunt :

-                    cimitirele – minim 50 m de la incinta lor

-                    captări izvoare - minim 50 m

Zonele care necesită protecţie specială sunt zonele adiacente monumentelor istorice şi de arhitectură.

Restricţii privind regimul de înălţime

Ţinând seama de caracterul specific al localităţii, prezentat Planul Urbanistic General propune în privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu depăşească regimul P+2E.

În toate zonele propuse spre reglementare obiectivele de utilitate publică se pot realiza numai după elaborarea de P.U.Z. sau P.U.D. pentru fiecare zonă în parte.

3.12. Obiective de utilitate publică

Pentru realizarea unor obiective de utilitate publică este necesară enunţarea acestora, apoi identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din intravilan.

Pe teritoriul  localităţilor componente s-au identificat următoarele tipuri de proprietate din intravilan:

-                    terenuri proprietate publică de interes judeţean

-                    terenuri proprietate publică de interes local

-                    terenuri proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale de interes local

-                    terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice

În privinţa circulaţiei juridice a terenurilor în vederea realizării unor obiective de utilitate publică, reţelele ce urmează a se realiza (gaze naturale, apa, canalizare) vor fi amplasate pe terenuri aparţinând domeniului public al  localităţilor şi nu este necesară rezervarea unor terenuri anume.

Dotări necesare se vor realiza în clădirile existente, aparţinând proprietăţii private ale comunei.

Majoritatea obiectivelor de interes privat se vor realiza pe proprietăţi private aparţinând persoanelor fizice sau juridice.

Pentru zonele de locuinţe ce se vor realiza în etape viitoare ţi în care vor fi necesare străzi de deservire, alei carosabile sau pietonale, acestea vor fi evidenţiate ca traseu şi suprafeţe în PUZ-urile ce se vor realiza. Toate acele terenuri vor trece din proprietatea privată a statului sau persoanelor fizice sau juridice în domeniul public al localităţii.

4.Concluzii  - Măsuri în continuare

Şansele de relansare economico – socială a localităţilor sunt minime. Este nevoie de investiţii masive din fonduri atrase interne sau externe.

Principala activitate a comunei rămâne activitatea agro-zootehnică care trebuie însă modernizată.

Legat de opţiunile şi necesităţile populaţiei, desigur aceasta doreşte un nivel civilizat de trai care nu se poate realiza fără reţele edilitare corespunzătoare sau realizarea infrastructurii stradale.

Pentru aprofundarea propunerilor reglementate prin P.U.G se va urmări:

- întocmirea unor planuri urbanistice de zonă (PUZ) sau a planurilor urbanistice de detaliu (PUD) în toate zonele în care au fost instituite interdicţii temporare de construire.

         - întocmirea proiectelor de canalizare

         - realizarea unor telecomunicaţii moderne

         - stabilirea intravilanelor localităţilor în baza unor proiecte de specialitate.

 

Comments